Într-un laborator din Anglia, un cimitir de echipamente scumpe stă mărturie pentru zeci de eșecuri. Soluția care a funcționat, în cele din urmă, a venit din niște căzi de plastic ieftine – iar banii, în mod surprinzător, de la guvernul german. Este povestea unui pariu neobișnuit menit să repună Europa în cursa inovației mondiale, scrie The New York Times.
Rezervoarele cilindrice lucioase și panourile de comandă cu acoperiș înclinat, împinse lângă un perete în laboratorul C3 Biotech, s-au transformat practic într-un cimitir de mai multe milioane de dolari, plin de echipamente din oțel inoxidabil de cea mai bună calitate.
Toată această aparatură de ultimă generație a fost aruncată în timpul căutărilor companiei de a găsi o metodă ieftină de a transforma deșeuri agricole – precum cojile de cartofi sau pulpa de sfeclă de zahăr – în sticlă acrilică, un material folosit pe scară largă în producție.
Nigel Scrutton, cofondator al C3 Biotech din Stockport, Anglia, ține neapărat să arate aceste eșecuri costisitoare înainte de a explica faptul că soluția salvatoare a implicat folosirea unor căzi de plastic ieftine – genul pe care le-ai putea găsi la Walmart.
La fel de surprinzător este că descoperirea acestei companii britanice a fost finanțată printr-un grant neobișnuit, oferit de guvernul german, ca parte a unui efort inedit de a sprijini inovația îndrăzneață în toată Europa.
Presiunea asupra Europei de a concura mai bine cu avansul tehnologic și industrial al Chinei și al Statelor Unite este la cote maxime.
De peste un deceniu, Europa rămâne în urma celor mai mari două economii ale lumii la mai mulți indicatori ai competitivității, printre care investițiile, cercetarea și dezvoltarea, precum și creșterea productivității.
În joc este „poziția de lider a Europei în multe dintre bastioanele sale istorice, inclusiv industria auto, cea farmaceutică și cea a utilajelor”, concluziona un raport privind competitivitatea, realizat de McKinsey Global Institute.
Potrivit estimărilor, regiunea ar trebui să cheltuiască în plus aproape 1.000 de miliarde de dolari în investiții anual doar pentru a ține pasul.
Costurile energetice în creștere, agravate de războaie, costurile relativ ridicate ale forței de muncă și binecunoscutul proces lent de luare a deciziilor din Uniunea Europeană sunt și ele acuzate că tocesc avantajul competitiv al Europei.
În mijlocul acestor prognoze sumbre, Agenția Federală pentru Inovație Revoluționară a Germaniei – numită SPRIND – aduce un aer de optimism.
Instituția este hotărâtă să spulbere prejudecăți adânc înrădăcinate și să demonstreze că guvernele pot finanța proiecte ambițioase, de vârf, rapid și dincolo de granițele naționale.
SPRIND nu este nici pe departe primul efort al Uniunii Europene sau al Marii Britanii menit să dea un impuls inovației și cercetării. Programul european Horizon Europe, în valoare de 95,5 miliarde de euro, funcționează din 2020, iar pentru următoarea etapă, programată să înceapă în 2028, a fost propus un buget de 175 de miliarde de euro.
Bilanțul programului Horizon este însă unul mixt, criticii plângându-se de dosarele de candidatură greoaie, de regulile confuze și de preferința pentru marile corporații în detrimentul întreprinderilor cu adevărat inovatoare.
SPRIND este mult mai mic, dar gândește la scară mare. Scopul său sunt inovațiile care „rezolvă o problemă tehnologică, socială sau de mediu uriașă”, creează „o piață complet nouă” sau transformă una deja existentă.
„SPRIND e complet diferit”, a declarat Scrutton, care a depus nenumărate cereri de finanțare de-a lungul a aproape patru decenii de cercetare la C3 Biotech și la Universitatea din Manchester, unde este profesor. Majoritatea au termene care se întind pe mai multe luni sau chiar ani.
Potrivit agenției, timpul mediu dintre depunerea unei cereri de finanțare la SPRIND și semnarea contractului este de 14 zile.
Un raport de referință privind criza competitivității, comandat de Uniunea Europeană și coordonat de Mario Draghi, fost prim-ministru al Italiei, a evidențiat abordarea SPRIND drept un model pentru inovație.
O sursă de inspirație pentru SPRIND a fost Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării din Statele Unite, cunoscută drept DARPA, care a pus bazele internetului și a sprijinit proiecte precum racheta Saturn, dronele înarmate și sistemele de biofeedback.
Finanțarea publică pentru cercetare evită adesea proiectele care ar putea aduce câștiguri mari, dar au și o mare probabilitate de eșec și pot dura mult până să fie dezvoltate. Inovațiile revoluționare pier frecvent în ceea ce se numește „valea morții”, pentru că nu găsesc bani pentru a face saltul dintre cercetarea în stadiu incipient și producția comercială.
Jano Costard, al cărui titlu la SPRIND este „șef de provocări” (head of challenges), vrea să le ofere cercetătorilor „libertatea de a împinge cu adevărat limitele și de a face ceva pentru care, probabil, nu ai obține finanțare pe o cale convențională, de tip capital de risc”.
Strategia constă în a lansa provocări pentru dezvoltarea unor produse și tehnologii de pionierat și apoi în a invita echipe de antreprenori, universitari și cercetători să concureze. Un juriu de experți analizează propunerile. SPRIND oferă totodată granturi, investiții și finanțare pentru start-upuri inovatoare și în afara provocărilor pe care le sponsorizează.
De la înființarea sa, la începutul lui 2020, SPRIND a primit 4.740 de propuneri și a finanțat 376 de echipe. Pentru a obține următoarea rundă de finanțare, o echipă trebuie să demonstreze progrese măsurabile. Eșecurile sunt de așteptat.
Scopul provocării de trei ani în domeniul biofabricației lansate pentru C3 Biotech era acela de a crea o metodă de a transforma ieftin fluxurile de deșeuri în produse care, în cele din urmă, ar putea fi fabricate la scară industrială.
Alte provocări finanțate de SPRIND au vizat aplicarea inteligenței artificiale la datele medicale, folosirea microgravitației pentru dezvoltarea de medicamente și multe altele.
O particularitate a modului în care funcționează SPRIND este că, deși finanțarea sa vine de la guvernul german, organizația este dispusă să o cheltuiască în toată Europa, inclusiv în suburbia din Manchester, Anglia, unde se află C3 Biotech.
„Trebuie să creăm progrese revoluționare, iar acestea s-ar putea să nu vină doar din Germania”, a spus Costard. La urma urmei, dacă un progres semnificativ ar putea, să zicem, reduce prețurile la energie în Germania, atunci sunt bani cheltuiți cu folos.
Luna trecută, SPRIND a acordat granturi în valoare de până la 26,5 milioane de euro unui număr de 10 echipe din cinci țări, pentru a dezvolta sisteme de inteligență artificială de ultimă generație. La finalul lui 2028, agenția intenționează să ajute trei echipe câștigătoare să strângă câte 1 miliard de euro fiecare de la investitori publici și privați.
Vinnova, o agenție guvernamentală suedeză care, la rândul ei, finanțează start-upuri inovatoare, se aliază cu SPRIND într-o nouă provocare tehnologică: cum să distrugi drone de mici dimensiuni, protejând în același timp civilii de resturile căzute.
Darja Isaksson, directoarea generală a Vinnova, a declarat că „am fost cu adevărat surprinși” să afle că SPRIND finanța echipe din afara Germaniei. Acesta a fost „unul dintre lucrurile care mi-au atras cu adevărat atenția”.
Și alte țări au luat aminte. Luna trecută, Franța a anunțat planuri de a-și crea propria agenție pentru inovație revoluționară, care să colaboreze cu SPRIND. Și Țările de Jos analizează propuneri de a-și înființa propria versiune a incubatorului german.
La C3 Biotech, echipa are grijă de investiția SPRIND. În laborator se află căzi de plastic pline cu bacterii flămânde, iubitoare de sare, care se hrănesc cu amidonul rămas de la fabricarea chipsurilor de cartofi.
Compusul biologic rezultat din această fermentație poate fi prelucrat în sticlă acrilică și folosit într-un tipar sau într-o imprimantă 3D pentru a fabrica mii de produse, de la faruri de automobil la jucării pentru copii.
Un cercetător ținea în palmă prototipuri de preț: o cărămidă mică, neagră, de jucărie, o inimă albastră translucidă și o figurină galbenă în stil Lego, toate făcute din Citrasyn, noua substanță chimică produsă în laboratorul lor.
Găsirea unui proces ieftin de a fabrica substanțe chimice din fluxuri de deșeuri „a fost, mulți, mulți ani, Sfântul Graal al biofabricației”, a spus Scrutton. Luna aceasta, el și echipa sa au sărbătorit o bornă importantă: 180 de zile de producție continuă.
C3 Biotech poartă acum discuții cu corporații interesate să comercializeze descoperirea.
Companii precum C3 Biotech ar putea oferi exact genul de inovații care stau la baza prosperității viitoare a Europei.
„Exact acesta este contextul în care a fost creată SPRIND”, a spus Costard. „Sarcina noastră acum este să ne asigurăm că suntem capabili să dăm naștere acestor noi industrii”.
