Vestigii importante pentru patrimoniul cultural universal, cu descoperiri unicat în provincia Dacia, din prima jumătate a secolului al III-lea, au fost scoase la iveală în Alba Iulia în timpul cercetărilor de descărcare de sarcină arheologică efectuate pe un teren pe care administraţia locală intenţionează să construiască un centru de mobilitate urbană, potrivit Agerpres.
Aici au fost descoperite cel mai bine păstrate drumuri din epoca romană, un paviment unic, clădiri, o piesă de car din bronz şi din plumb, care este şi ea unicat în provincia Dacia, alte vestigii aşteptând să fie scoase la suprafaţă în condiţiile în care cercetarea arheologică e doar la început.
"Am dezvelit nişte vestigii foarte importante pentru patrimoniul cultural naţional, dar şi universal", a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă organizată pe amplasamentul propus pentru construcţia viitoarei autobaze, arheologul Radu Ota, responsabil ştiinţific de şantier.
Arheologul Radu Ota a amintit că, anul trecut, au intrat în Patrimoniul UNESCO câteva vestigii foarte importante din castrul roman de la Apulum, dar nu numai, ci şi din cartierul estic al celui de-al doilea oraş roman de la Apulum, Municipium Septimium Apulense.
"Trebuie să precizăm că aici avem două oraşe romane aflate la o distanţă cam de doi kilometri unul faţă de celălalt. Este un unicat la nivelul Imperiului Roman în organizarea urbană să ai două oraşe atât de aproape unul faţă de celălalt. Aici avem vestigii importante care aparţin cartierului de nord-est al oraşului Colonia Aurelia Apulensis.
«Aurelia» vine de la numele împăratului Marcus Aurelius. Este cel mai bogat oraş roman din Dacia, cel mai important, inclusiv în descoperirea de patrimoniu, de vestigii, de tot felul de monumente sculpturale, inscripţii, sute de inscripţii s-au descoperit aici. Şi noi, pe acest şantier, am descoperit două inscripţii întregi, care se păstrează în integralitate", a explicat arheologul.
Radu Ota a menţionat că pe o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi au fost dezvelite 14 drumuri şi piaţete, combinat, foarte bine păstrate, din dale de piatră extraordinar de rezistente, de solide, dar şi tot felul de clădiri din diverse etape ale epocii romane.
"Am ajuns (n.r.: cu săpăturile) cam la nivelul sfârşitul secolului al II-lea. Deocamdată, am cercetat ceea ce s-a edificat aici în secolul al III-lea", a menţionat acesta.
Printre descoperiri se numără un un paviment superb, unicat în provincia Dacia la felul cum se păstrează, dintr-un fel de pişcoturi ceramice, păstrat pe 28 de metri pătraţi.
"Avem două inscripţii întregi, care sunt nişte descoperiri rare, pentru că într-un şantier arheologic rar de tot găseşti o inscripţie întreagă", a spus Ota.
El a precizat că cele două inscripţii, una dedicată lui Jupiter şi una zeilor şi zeiţelor nemuritoare, au fost găsite la o adâncime mică, respectiv la 30-40 de centimetri faţă de nivelul actual de călcare.
"Avem o piesă de car din bronz şi din plumb – se află acum în laboratorul de restaurare – cu imaginea lui Jupiter Zeus, unicat în provinicia Dacia. Nu s-a mai găsit. Avem un falus, un relief cum se găsesc la Pompei sau pe Zidul lui Hadrian în Britannia. Acest falus este unicat în provincia Dacia. A fost găsit deasupra unui drum, într-un strat de dărâmătură", a adăugat sursa citată.
De asemenea, au mai fost descoperite vestigii normale în incinta unui oraş roman, respectiv drumuri orientate nord-sud, drumuri orientate est-vest.
"Sunt păstrate foarte bine unele dintre acestea. Pe teritoriului provinciei Dacia nu avem drumuri atât de bine păstrate ca cele pe care le-am dezvelit din luna august încoace. Evident că vor merita şi vor trebui să fie conservate", a spus arheologul.
Ota a menţionat că din castrul roman de la Apulum, din cele două oraşe romane, sunt păstrate vestigii, dar în suprafeţe mici, foarte mici.
El a punctat că o comunitate civilizată, o ţară civilizată ţine foarte mult la patrimoniul istoric.
"Acum avem posibilitatea pentru prima dată de a conserva o bucată din ceea ce a fost cel mai bogat şi important oraş roman din Dacia, Colonia Aurelia Apulensis - Chrysopolis, pentru că o inscripţie din 252 - 253 ne arată dezvoltarea acestui oraş. S-a adăugat la titulatura oficială a oraşului acest epitet de Chrysopolis, care înseamnă bogat în aur. Asta arată o dezvoltare urbanistică şi socială extraordinară", a explicat Radu Ota.
Radu Ota: Aceste vestigii vor merita să fie incluse în Patrimoniul UNESCO
Arheologul Radu Ota spune că aceste vestigii vor merita să fie incluse în Patrimoniul UNESCO. Ele se află acum în zona de protecţie a monumentului UNESCO. "Este unica ocazie de a conserva spre vizitare şi a valorifica spre vizitare aceste vestigii", a spus sursa citată.
Ota a explicat că cercetările arheologice se vor derula într-o primă etapă până la sfârşitul lunii noiembrie, urmând ca ruinele să fie protejate peste iarnă. Cercetarea va continua şi anul viitor.
"Vor fi conservate in situ toate vestigiile, dar important este cât dintre acestea vor fi conservate spre vizitare. Deocamdată este prea devreme să mă pronunţ. Sunt doar două luni de cercetare", a afirmat Ota, care a adăugat că, după finalizarea cercetărilor, dosarul va merge la mai multe comisii, organisme oficiale ale ministerului Culturii.
Potrivit acestuia, pentru a se păstra vestigiile este evident că este necesară o modificare a proiectului, care se va face printr-o conlucrare cu un arhitect atestat de ministerul Culturii.
Managerul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a punctat că doreşte ca aceste vestigii să fie puse în valoare şi vizitate turistic.
"Alba Iulia este importantă în primul rând datorită istoriei sale. Ceea ce ne face speciali este istoria. Cât va fi pusă în valoare, cum va fi pusă în valoare încă nu ştim. Suntem într-o fază incipientă de cercetare şi pot apărea lucruri noi. O să vedem care este soluţia ideală", a spus acesta.
Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleşa, a afirmat că, după ce se termină cercetarea, se va discuta cu specialiştii pentru a se vedea ce se va păstra in situ.
"S-au descoperit nişte lucruri extraordinare pe care intenţionăm să le punem în valoare, chiar dacă acest teren are şi o altă destinaţie", a spus edilul.
Întrebat dacă va mai continua proiectul privind edificarea autobazei, Pleşa a răspuns afirmativ. "Sunt diverse soluţii de conservare. (...). În unele locuri poate fi o podea de sticlă, în altele... Aşteptăm soluţii. (...). Trebuie să îmbinăm păstrarea vestigiilor cu interesele comunităţii", a arătat Pleşa.
Şi arhitectul-şef al municipiului, Alexandru Damian, a afirmat că ambele proiecte sunt foarte importante pentru municipalitate.
"Se va face un raport arheologic, care va merge la o comisie naţională a monumentelor istorice şi de arheologie şi în funcţie de ce se propune în acest raport se va adapta proiectul la păstrarea şi valorificarea unei părţi din ceea ce s-a descoperit, fără a pune în pericol sau fără a afecta proiectul major pe care intenţionăm să îl facem. Ne dorim să implementăm acest proiect şi în acelaşi timp să punem şi în valoare vestigiiile găsite. Nu cântărim ceea ce este mai important. Ambele proiecte sunt foarte importante pentru municipalitate", a declarat Damian.
Primăria Municipiului Alba Iulia vrea să realizeze aici o autobază modernă de transport public, o investiţie în valoare de aproximativ 9 milioane de euro.
Amplasamentul a fost stabilit prin Planul Urbanistic General aprobat în 2014, în zona pasarelei peste calea ferată din cartierul Partoş, iar anul acesta, Consiliul Local a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu şi Primăria a emis Autorizaţia de construire nr. 509/24.09.2025 condiţionată şi de rezultatele cercetărilor arheologice.
Proiectul include infrastructura completă necesară unui transport public verde şi eficient: o hală modernă pentru 40 de autobuze electrice cu staţii de încărcare lentă, 20 de locuri exterioare (dintre care 7 cu încărcare rapidă), o parcare Park&Ride cu 52 de locuri pentru autoturisme şi 37 de locuri pentru personal.
Centrul va dispune de staţii de plecare şi sosire pentru autobuze, zonă de bike-sharing, spaţii tehnice pentru întreţinere, spălătorie şi atelier de reparaţii, precum şi o clădire administrativă cu birouri, vestiare şi zone de relaxare.
Ştiri video recomandate
