Europa a trecut printr-unul dintre cei mai călduroși ani din istorie în 2025, au constatat oamenii de știință într-un raport publicat miercuri, în timp ce lumea se pregătește pentru un episod major El Niño, care ar putea duce temperaturile globale și mai sus, relatează Politico.
Valuri intense de căldură au afectat Europa, atât pe uscat, cât și pe mare, anul trecut, în timp ce țările s-au confruntat cu incendii de vegetație record, o reducere semnificativă a ghețarilor și secetă extinsă, au arătat Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și oamenii de știință ai UE în evaluarea anuală a climei continentului.
Continentul a înregistrat cel mai fierbinte an din istorie, potrivit datelor OMM, care includ Groenlanda și Caucazul ca parte a Europei. Programul european de observație Copernicus, care exclude aceste teritorii, a clasat anul 2025 drept al doilea sau al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată.
În funcție de setul de date utilizat, până la 99% din Europa a înregistrat temperaturi peste normal anul trecut, arată raportul. Acesta a fost „pentru prima dată când aproape întregul continent a avut temperaturi medii anuale peste normal”, a declarat Samantha Burgess, directoare adjunctă a serviciului Copernicus pentru schimbări climatice.
Concluziile vin în contextul în care OMM și alte organizații se așteaptă ca un episod El Niño — un fenomen climatic natural care tinde să intensifice efectele încălzirii globale provocate de activitatea umană — să se dezvolte mai târziu în acest an, ceea ce va duce probabil la creșterea temperaturilor la nivel mondial până în 2027.
„Dacă vă amintiți, 2024 a fost cel mai cald an din istorie și asta s-a datorat fenomenului El Niño”, a declarat, luni, secretarul general al OMM, Celeste Saulo, adăugând totuși că „am prefera să așteptăm până în mai pentru a vedea dacă acest El Niño evoluează într-un El Niño mai puternic”.
Atât OMM, cât și serviciul meteorologic britanic Met Office au spus că se așteaptă ca acest El Niño să fie neobișnuit de puternic, uneori descris drept un „super” El Niño.
„Oamenii de știință ne spun că acesta ar putea fi cel mai puternic episod El Niño din acest secol”, a declarat, la începutul acestei luni, Grahame Madge, purtător de cuvânt al Met Office.
Fiecare an El Niño are efecte diferite, intensificând ploile sau seceta în diferite părți ale lumii. Însă, în general, ele duc la creșterea temperaturilor globale, impactul maxim fiind resimțit de obicei în anul următor.
Deja, 2026 se conturează drept al doilea cel mai cald an din istorie la nivel mondial, potrivit unor analize.
După o iarnă rece, temperaturile revin în creștere
Pentru Europa, iarna trecută a fost una dintre cele mai reci din ultimii ani, însă temperaturile revin în creștere. Luna trecută a fost a doua cea mai caldă lună martie înregistrată vreodată pe continent.
Raportul publicat miercuri a confirmat că 2025 a reprezentat cel mai grav sezon de incendii de vegetație din istoria Europei, atât în ceea ce privește suprafața arsă, cât și emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din incendii.
Temperaturile mării din jurul Europei au fost cele mai ridicate din istorie pentru al patrulea an consecutiv. Anul trecut a fost, de asemenea, unul dintre cei mai secetoși trei ani de la începutul anilor 1990.
Ghețarii de pe întreg continentul au pierdut masă, iar calota glaciară a Groenlandei s-a redus cu 139 de gigatone — echivalentul „pierderii a 100 de piscine olimpice în fiecare oră”, potrivit lui Burgess.
Per ansamblu, Europa s-a încălzit cu aproximativ 2,5 grade Celsius față de era preindustrială, continentul încălzindu-se semnificativ mai rapid decât media globală de 1,4 grade Celsius, din cauza unor factori precum geografia sa și schimbarea tiparelor meteorologice, dar și a unui aer mai curat și a reducerii stratului de zăpadă, care reflectă mai puțină radiație solară înapoi în spațiu.
Raportul a mai constatat că suprafața din Europa care înregistrează zile de iarnă cu temperaturi sub punctul de îngheț este în scădere din cauza schimbărilor climatice.
„Faptul că Europa se încălzește de două ori mai repede decât celelalte continente este îngrijorător și trebuie să acționăm”, a declarat, luni, Dusan Chrenek, oficial în departamentul pentru climă al Comisiei Europene.
„Trebuie să impulsionăm o schimbare transformațională pentru ca Europa să fie mult mai bine pregătită și mai rezilientă în fața impactului climatic”.
Ştiri video recomandate
