Alga aurie-maronie, cunoscută sub numele de "crayweed", care "trăieşte" de-a lungul coastei de sud-est a Australiei, are un rol vital în sănătatea oceanelor. Pădurile subacvatice pe care le formează absorb carbon, oferă adăpost pentru numeroase specii marine și sunt un teren de reproducere important pentru viețuitoare precum abalone și homarul de stâncă, scrie CNN.
Această algă, cândva abundentă de-a lungul coastei orașului Sydney, a dispărut complet de pe o zonă de 70 de kilometri în anii 1980, pe fondul poluării severe cauzate de deversarea apelor uzate în mare. Acum, datorită "Operațiunii Crayweed" – un proiect de conservare coordonat de oameni de știință din universități și institute de cercetare – se dorește restaurarea a 60 de hectare de pădure de alge în zonele de recif stâncos, la mică adâncime.
"Nu aducem înapoi doar o specie, ci construim un întreg ecosistem", a explicat Adriana Vergés, ecolog marin la Universitatea din New South Wales și cofondatoare a proiectului.
Apa din jurul orașului Sydney este acum suficient de curată pentru a susține din nou această algă, dar reintroducerea sa necesită plantare și o reproducere reușită. În zonele selectate pentru restaurare, cercetătorii și voluntarii "plantează" plante masculine și feminine de "crayweed", recoltate din natură, pe covorașe biodegradabile fixate de recife.
Crayweed-ul se reproduce atunci când plantele masculine eliberează spermă în apă, fertilizând ouăle celor feminine. Ouăle fertilizate dau naștere unor noi plante, care se prind de fundul mării și formează păduri subacvatice. După ce procesul este încheiat, covorașele sunt îndepărtate, iar pădurea se dezvoltă natural.
În peste un deceniu de la lansare, Operațiunea Crayweed a intervenit în 16 situri din jurul recifelor din Sydney. Șapte dintre acestea au acum populații stabile de alge. Suprafața restaurată a depășit două hectare, iar fauna microscopică începe să revină.
Trei situri noi – Lurline Bay, Dee Why și South Maroubra – au fost adăugate în 2024. Numai la Dee Why, după un an, populația a crescut de la 10 la 466 de plante, iar în South Maroubra, la începutul lui 2025, peste 1.500 de exemplare se stabiliseră deja.
"Este o bucurie enormă să le văd. S-au extins atât de mult încât, la reflux, le poți observa legănându-se în valuri fără să intri în apă", spune Vergés.
Următorul obiectiv al echipei este să restaureze alte 10 situri în următorii doi ani și jumătate.
Prue Francis, specialist în științe marine la Universitatea Deakin, care nu este implicată în proiect, afirmă că efectele acestor intervenții sunt esențiale.
"Spre deosebire de albirea spectaculoasă a recifelor de corali, pădurile de alge dispar în tăcere – și când ne dăm seama, e prea târziu. Restaurarea lor nu înseamnă doar plante, ci salvarea ecosistemelor care depind de ele", a spus el.
Inovație și speranță
Pe lângă replantare, echipa folosește și tehnologii de vârf pentru a adapta alga la noile condiții climatice, mai calde și mai extreme. O inovație importantă este combinarea populațiilor din nordul și sudul Sydney-ului pentru a conserva diversitatea genetică naturală. În plus, cercetătorii investighează dacă genetica sau microbii asociați ajută mai mult planta să supraviețuiască temperaturilor ridicate.
Un alt obiectiv este crearea unei biobănci – o rezervă de material genetic crioconservat (spermă și ovule) de la populațiile actuale, în caz de catastrofă naturală, precum valuri de căldură extremă care, în alte regiuni, au distrus complet aceste alge.
"Colectăm material genetic și îl păstrăm la temperaturi foarte scăzute. Dacă pierdem o populație, fără o biobancă, este pierdută pentru totdeauna", a explicat Catalina Musrri Fuenzalida, doctorand la Universitatea din Sydney, implicată în cercetare.
Pentru ea, acest proiect oferă nu doar soluții științifice, ci și motivație.
"Ca tânăr cercetător, uneori simți că totul e pierdut. Dar proiectul acesta e ceva real, ceva care poate schimba lucrurile. Îți dă speranță", a spus ea.
Operațiunea Crayweed este parte dintr-un efort global – Provocarea Pădurilor de Alge Marine – care urmărește să restaureze 4 milioane de hectare de astfel de habitate până în 2040.
Pentru Adriana Vergés, succesul nu e doar profesional, ci și personal.
"Înot în ocean în fiecare weekend. Acum, oriunde merg, văd din nou alga. A dispărut complet. Fără noi, nu s-ar fi întors niciodată", a adăugat ea.
Ştiri video recomandate
