Într-un context internațional în care Europa caută noi surse pentru producția de izotopi medicali și materiale rare esențiale, România se poziționează ca un potențial jucător strategic prin extinderea activităților Nuclearelectrica. Nu mai vorbim doar despre producția de energie nucleară, ci și despre domenii cu impact direct asupra sănătății și tehnologiei de vârf.
Ce este medicina nucleară și de ce contează
Medicina nucleară este o ramură a medicinei moderne care utilizează substanțe radioactive - numite izotopi radioactivi sau radiofarmaceutice - pentru diagnosticarea și tratamentul diferitelor boli, în special cancerul.
Primele aplicații ale medicinei nucleare au apărut în anii ’40-’50, iar domeniul a cunoscut o dezvoltare accelerată odată cu perfecționarea tehnicilor de imagistică și terapie țintită.
În prezent, medicina nucleară joacă un rol esențial în oncologie, cardiologie și endocrinologie, oferind tratamente mai precise și mai puțin invazive față de metodele clasice.
Terapia cu izotopi radioactivi, cum este lutețiu-177, este una dintre cele mai moderne forme de radioterapie internă, cu efecte secundare reduse și cu o eficiență crescută în distrugerea țesutului tumoral.
Izotopii medicali: de la energie la tratamente oncologice
„Evoluția medicinei, mai ales în tratamentele oncologice, este fulminantă, iar izotopii medicali reprezintă o modestă contribuție la acest lucru”, afirmă Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, într-un interviu pentru Antena 3 CNN.
Compania a început un parteneriat cu Framatome, firmă cu recunoaștere globală în tehnologia nucleară aplicată, și va lansa începând cu 2028 un serviciu comercial de iradiere și comercializare de lutețiu-177.
Ce este lutețiu-177?
Lutețiu-177 (Lu-177) este un izotop radioactiv utilizat în tratamente oncologice de ultimă generație, în special în cazul cancerului de prostată și al tumorilor neuroendocrine. Acționează prin emiterea de radiații beta, care distrug celulele canceroase țintite, având un impact redus asupra țesutului sănătos.
Terapia cu Lu-177 este considerată una dintre cele mai precise și eficiente forme de tratament în medicina nucleară actuală.
Nuclearelectrica analizează și alte tipuri de izotopi, în funcție de nevoile pieței.
Avantajul tehnologic: reactorul CANDU de la Cernavodă
Un element esențial în această strategie este tipul de reactor folosit la Cernavodă.
„Am făcut o serie de analize la nivel european, noi fiind singura centrală de tip CANDU, acest tip de tehnologie se pretează foarte bine pentru producția de izotopi medicali, mai bine decât alte tipuri de tehnologie”, spune Cosmin Ghiță.
Reactoarele CANDU (Canadian Deuterium Uranium) sunt diferite față de cele obișnuite prin două aspecte cheie: folosesc uraniu natural, fără să fie nevoie de îmbogățirea acestuia, și sunt construite astfel încât să permită, în același timp cu producerea energiei electrice, și obținerea de izotopi medicali.
Mai simplu spus: în loc să fie necesară oprirea centralei pentru a extrage izotopi, CANDU permite această operațiune din mers, ceea ce aduce eficiență și reduce costurile.
În Europa, singura centrală de acest tip este Cernavodă, ceea ce conferă României un avantaj competitiv rar.
Potențial european: 1.000 de centre de radioterapie ca țintă de piață
„Avem o discuție și cu Ministerul Sănătății, iar în lucrul pe care noi îl avem cu partenerii noștri, ne uităm la o distribuție minimă către centrele de radioterapie din țară. Pornim cu un minimum de distribuție și o prioritate, cel puțin în achiziție, către centrele de radioterapie din țară și apoi către cele din Europa”, adaugă Cosmin Ghiță.
Estimările companiei indică aproximativ 1.000 de centre de radioterapie în Europa care ar putea utiliza produsele Nuclearelectrica, mai ales în contextul închiderii anunțate a unor centrale europene producătoare de izotopi, în special din Belgia.
Tritiul: România intră în jocul combustibilului pentru fuziunea nucleară
Pe lângă izotopii medicali, Nuclearelectrica se implică și în producția unui material cu valoare strategică și economică ridicată: tritiul.
„Proiectul instalației de tritiere e un proiect foarte interesant pentru că el aduce o serie de beneficii. Primul beneficiu este implementarea unei tehnologii românești, care credem noi că este net superioară față de ceea ce s-a făcut până acum în Coreea și în Canada și suntem chiar foarte mândri de acest lucru”, susține directorul general al Nuclearelectrica.
Instalația de tritiere are două funcții majore.
„Instalația de tritiere reușește să facă două lucruri. Pe de o parte, ne ajută să reciclăm apa grea. Asta înseamnă că suntem mai sustenabili, avem mai puține deșeuri care sunt alocate, există un impact mai mic asupra mediului și totodată ne reduc costurile noastre de depozitare finală și taxele pe care le plătim la ANDR, crescând beneficiul către acționari, per ansamblu. În al doilea rând, avem un beneficiu suplimentar pe lângă această reducere de taxă și această investiție în sustenabilitate, care este tritiu, pentru care deja am început să discutăm de contracte pe termen lung sau de livrări”, adaugă acesta.
Ce este tritiul?
Tritiul (izotop radioactiv al hidrogenului) este un material esențial pentru reactoarele de fuziune nucleară. Acesta este utilizat pe post de combustibil împreună cu deuteriu în reactoare experimentale precum ITER, un proiect internațional derulat în Franța sub egida Uniunii Europene.
Valoarea sa de piață reflectă raritatea și complexitatea producției: „30.000 de dolari gram în momentul de față”, spune Ghiță.
„Urmărim cu mare atenție dezvoltarea reactoarelor pe bază de fuziune, cum este cel de la ITER în cadrul Uniunii Europene, dar și alte dezvoltări din Statele Unite. Poate nu avem noi cercetare în România ca să putem să dezvoltăm un reactor de fuziune, dar cel puțin putem juca un rol în alimentarea cu combustibil esențial”, subliniază Cosmin Ghiță.
Ştiri video recomandate
