O groapă uriașă descoperită, din întâmplare, cu Google Maps s-a dovedit a fi un crater de impact de meteorit vechi de 390 de milioane de ani, relatează Live Science.
Joël Lapointe este canadian și astronom amator. În 2024, se afla în fața calculatorului său și încerca să-și planifice un traseu prin regiunea Côte-Nord din Quebec cu ajutorul Google Maps. În timp ce studia harta a descoperit o depresiune uriașă în relief care părea nelalocul ei. Forma sa aproape perfect circulară i-a atras imediat atenția.
„Nu în fiecare zi un om obișnuit descoperă un crater vechi de 390 de milioane de ani. Îi încurajez pe toți să nu își ignore intuiția sau observațiile, chiar dacă acestea nu țin de domeniul lor de expertiză”, a declarat el pentru Radio-Canada.
Potrivit CBC, bărbatul l-a contactat ulterior pe geofizicianul francez Pierre Rochette, care a declarat că relieful din jur este „foarte sugestiv” pentru existența unui crater de impact.
Imaginile au ajuns apoi la Gordon Osinski, profesor de geologie planetară la Western University și administratorul site-ul Impact Earth, dedicat verificării craterelor de impact meteoritic.
„Primesc foarte multe mesaje de la oameni care cred că au găsit un crater, însă în 99 din 100 de cazuri nu este vorba despre așa ceva. Acesta este unul dintre acele exemple rare care demonstrează că un astfel de lucru este posibil”, a declarat el pentru Live Science.
I’m happy to announce Canada has a newly confirmed meteorite impact crater! https://t.co/ESyQdgyak0 #ImpactEarth @WesternU @impact_craters
— Gordon Oz Osinski (@drcrater) July 15, 2026
O expediție extrem de difcilă
În 2025, Osinki și echipa sa au ajuns în zonă, au văzut cu ochii lor craterul de 25 de kilometri în diametru și au prelevat probe prețioase.
„A fost una dintre cele mai dificile expediții la care am participat vreodată și am făcut 25 de expediții în Arctica și am lucrat pe șase continente”, a spus cercetătorul. „Terenul era extrem de accidentat și dificil, iar insectele erau peste tot.”
Primele analize ale probelor prelevate din zonă au identificat un mineral numit zircon, care se formează adesea în urma impacturilor meteoritice. Totuși, prezența zirconului nu era suficientă pentru a demonstra fără dubii originea extraterestră a craterului, astfel că o echipă de oameni de știință a mers la fața locului.
„Unul dintre principalele indicii pe care le căutăm este existența metamorfismului de șoc, care poate apărea doar în urma presiunilor uriașe generate de impactul unui asteroid sau al unei comete ori de o explozie nucleară. Cele mai multe dintre aceste urme sunt microscopice și pot fi confirmate doar în laborator, pe baza probelor”, a explicat Gordon Osinski.
Există totuși un indiciu care poate fi observat și cu ochiul liber: structuri numite conuri de șoc, adică striații sau linii pe suprafața rocilor, formate de undele de șoc care traversează solul în urma impactului.
În cele din urmă, echipa a găsit exact ceea ce căuta: conuri de șoc. Cercetătorii au descoperit și faleze alcătuite din rocă topită în urma impactului, formată la temperaturile și presiunile extreme produse de coliziunea meteoritului.
„Atunci când un asteroid suficient de mare lovește Pământul, poate topi literalmente zeci de kilometri cubi din scoarța terestră”, a declarat Osinski pentru CBC.
„Un crater de asemenea dimensiuni este destul de rar”
Analiza probelor de rocă a permis datarea craterului. Cercetătorii au concluzionat că acesta s-a format în urmă cu aproximativ 390 de milioane de ani.
Până în prezent, pe Pământ au fost identificate aproximativ 200 de cratere de impact, dintre care 31 se află în Canada. Ultimul crater format în urma unui impact cu un meteorit confirmat în Canada a fost în 2010.
„În mod obișnuit sunt descoperite unul sau două cratere pe an, însă acestea au, de regulă, sub 5-10 kilometri în diametru. Un crater de asemenea dimensiuni este destul de rar”, a spus Osinski.
După confirmarea originii sale, Osinski, Rochette și colegii lor au denumit formațiunea Craterul Uhaachatik, în urma consultărilor cu Consiliul Innu din Ekuanitshit, care reprezintă comunitatea indigenă din zonă.
Cercetătorii își vor prezenta rezultatele luna viitoare, în cadrul reuniunii anuale a Societății Meteoritice, organizată în Germania.
Osinski și echipa sa vor continua analiza probelor colectate pentru a afla mai multe despre locul impactului. „Fiecare crater nou descoperit ne oferă informații despre modul în care se formează astfel de structuri și despre efectele pe care le pot avea asupra geologiei, biologiei și climei Pământului”, a declarat cercetătorul pentru Live Science.
