O echipă de oameni de știință din China a realizat o premieră mondială în bioinginerie: au reușit să crească o structură de inimă formată din celule umane într-un embrion de porc, iar aceasta a bătut autonom timp de 21 de zile, scrie Interesting Engeneering.
Descoperirea aparține echipei conduse de Lai Liangxue, de la Institutul de Biomedicină și Sănătate din Guangzhou, parte a Academiei Chineze de Științe, potrivit South China Morning Post. Rezultatele au fost prezentate pe 12 iunie la Reuniunea Internațională a Societății pentru Cercetare în Celule Stem, desfășurată în Hong Kong.
Cum a fost creată inima umană într-un embrion de porc
Procesul face parte dintr-un domeniu care presupune combinarea celulelor umane cu cele animale pentru a forma organe funcționale. În acest caz, cercetătorii au modificat genetic embrionii de porc astfel încât să nu mai poată dezvolta inimi proprii, creând astfel „spațiu” pentru celulele umane.
Celule stem umane modificate genetic – pentru a supraviețui și a se dezvolta într-un mediu porcin – au fost injectate în embrioni de porc aflați într-un stadiu foarte timpuriu (stadiul de morulă, când embrionul are doar câteva zeci de celule). Embrionii au fost apoi transferați în scroafe surogat, într-un proces similar unei sarcini normale.
Rezultatul: țesuturi cardiace umane care s-au format și au început să bată singure. Markerii biologici confirmați în laborator au demonstrat că aceste structuri erau compuse din celule umane.
Totuși, cercetătorii nu au specificat ce proporție din inimile formate era alcătuită din celule umane.
Un pas uriaș spre creșterea de organe pentru transplant
Deși embrionii au fost menținuți în viață doar 21 de zile, experimentul este un pas esențial spre un viitor în care organele umane ar putea fi crescute în interiorul animalelor, pentru a fi apoi folosite la transplanturi. Porcii sunt considerați cei mai potriviți pentru acest tip de cercetare, datorită asemănărilor anatomice cu oamenii.
Până acum, s-au mai făcut experimente de xenotransplant, în care organe de porc modificate genetic (rinichi, ficat) au fost transplantate la pacienți umani. Însă provocările majore rămân supraviețuirea pe termen lung a organelor și respingerea imunologică.
Această tehnologie ar putea rezolva problema acută a lipsei de donatori de organe la nivel global.
Progrese și provocări etice
Cercetarea din China se adaugă altor studii internaționale care explorează chimerele. De exemplu, cercetători de la Universitatea Texas MD Anderson Cancer Center au reușit să integreze celule umane în intestinul, ficatul și chiar creierul unor embrioni de șoarece.
Totuși, implicațiile etice ale creării de organisme om-animal sunt majore și continuă să provoace dezbateri la nivel mondial. Obiectivul pe termen lung este crearea de organe complet umane, funcționale și compatibile pentru transplanturi, fără riscul respingerii.
Ştiri video recomandate
