Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău a efectuat în premieră amprentări genetice la tomate, cu ajutorul unui secvenţiator de ultimă generaţie, un pas în crearea bibliotecii virtuale a genomurilor, forma cea mai înaltă, juridică şi ştiinţifică, de a demonstra provenienţa unor soiuri româneşti.
Potrivit BRGV, extracţia ADN-ului vegetal (acid dezoxiribonucleic) s-a putut realiza cu sprijinul unui echipament intrat recent în dotarea instituţiei şi cu ajutorul unor specialişti care au instruit şi asistat cercetătorii băncii. În portofoliul instituţiei de cercetare sunt biobancate peste 20.000 de soiuri de legume, flori şi plante aromatice, între care aproximativ 4.000 sunt specii de tomate.
"Zilele acestea am făcut primele secvenţieri, primele amprentări genetice la tomate. Am reuşit să facem asta cu un secvenţiator de ultimă generaţie. Trei dintre colegii mei au fost instruiţi să poată utiliza echipamentul, pentru a realiza aceste amprentări genetice pe soiurile de tomată. Este o perioadă de pregătire, de extracţie de ADN, un drum foarte lung. Până vom reuşi să facem cele peste 4.000 amprentări genetice, la toate soiurile de tomată, să facem o evaluare comparativă între ele, este un drum foarte lung. Amprentarea genetică se poate face pe mai multe organe ale plantei, plecând de la sămânţă, la anumite părţi vegetative, dar cel mai uşor se lucrează pe frunzele tinere, pe ţesuturile meristematice", a declarat, pentru Agerpres, directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Amprentarea genetică a unor soiuri de tomată reprezintă o premieră pentru BRGV şi pentru România, apreciază conducerea instituţiei. Au fost alese tomatele de câmp Valahia, soi cu creştere determinată, destinat consumului proaspăt şi industrializării, şi soiul Claudia, unul destinat industrializării şi procesării.
"Am făcut amprentare la soiurile Claudia, Valahia, soiurile care a fost obţinute în cadrul băncii, pentru a strânge informaţii în servere, pentru analiză şi comparaţie. Aş putea spune că înseamnă o parte de vis împlinit, pentru că atunci când am plecat la drum, am încercat să îi conving pe cei care aveau putere de decizie că trebuie să ajungem la nivelul de amprentare genetică. Putem face secvenţieri scurte şi rapide, bine ar fi să avem capacitatea şi forţa să facem secvenţierile totale pentru a proteja foarte bine aceste resurse. Putem numi o premieră pentru Banca de Resurse, o putem numi o premieră pentru România, pentru că vorbim de o bancă de gene care a reuşit să realizeze amprentarea genetică în interiorul ei şi nu în exteriorul ei. Este o muncă grea, vorbim de genetică moleculară, de o pregătire temeinică, de cunoaşterea tehnologiei pe care noi o avem aici", a precizat cercetătorul.
Extragerea ADN şi stocarea datelor într-o bibliotecă virtuală oferă posibilitatea de a demonstra autenticitatea unor soiuri, caracteristicile care le deosebesc, dar şi evidenţierea unor particularităţi care pot sta la baza unor boli ale plantelor.
El a mai punctat că, în comparaţie cu volumul de muncă, numărul personalului este foarte mic, iar salariile nu sunt la nivelul la care ar trebui să fie în cercetare.
"Amprentarea genetică este calea cea mai înaltă de a apăra resursele, de a demonstra că resursele sunt româneşti. Poţi să spui că ai făcut lucruri minunate când ai o bibliotecă de amprentări genetice, cu toate soiurile amprentate, o bibliotecă virtuală. Pe lângă această amprentare genetică, forma cea mai înaltă, juridică şi ştiinţifică, de a demonstra că aceste creaţii sunt româneşti şi ne aparţin nouă, mai trebuie să facem ceva. Avem foarte puţini salariaţi, volumul de muncă este foarte mare, pe urmă avem nevoie de clădire, avem nevoie de servere, de capacitate foarte mare care să stocheze aceste informaţii şi care să poată fi analizate pe zona aceasta de bioinformatică. Salariile sunt foarte mici pentru cercetare, mare parte a salariilor sunt echivalente cu salariul minim pe economie", a detaliat Vînătoru.
El a adăugat că rezultatele obţinute trebuie făcute cunoscute la nivel internaţional, din acest motiv este nevoie de realizarea unei bănci de resurse acreditată internaţional.
"Trebuie să facem cunoscute rezultate la nivel ştiinţific internaţional, de aceea avem nevoie de o bancă de resurse care să fie construită după standardele FAO, acreditată internaţional, astfel încât rezultatele pe care le avem aici să poată să intra în circuitul internaţional şi să fie cunoscute în întreaga lume. Trebuie să participăm periodic la sesiuni de referate ştiinţifice naţionale şi în special internaţionale, pentru a face cunoscute resursele noastre, să ajungă să fie menţionate şi să fie stocate în serverele ştiinţifice ale lumii, să dea o greutate de recunoaştere a creaţiilor româneşti. Noi avem creaţii genetice valoroase, dar trebuie să fie şi cunoscute", a subliniat Costel Vînătoru.
Anterior, BRGV a efectuat prima extragere a unei secvenţe de ADN vegetal dintr-un soi vechi de vânătă, deschizând astfel calea înfiinţării unei biblioteci de amprentare genotipică.
BRGV Buzău este o bancă de profil din România care are ca strategie cunoaşterea genotipică şi fenotipică, precum şi conservarea resurselor genetice vegetale, pe termen scurt, mediu şi lung, în concordanţă cu legislaţia internaţională.
Ştiri video recomandate
