Rotația Pământului încetinește treptat, pe măsură ce schimbările climatice topesc ghețarii și calotele polare, redistribuind apa pe planetă și lungind subtil ziua. Conform unor noi cercetări ale Universității din Viena și ETH Zürich, creșterea actuală a zilei, de 1,33 milisecunde pe secol, este „fără precedent în cel puțin ultimii 3,6 milioane de ani”, scrie Forbes.
Ziua se prelungește în prezent cu o rată de aproximativ 1,33 milisecunde pe secol, în mare parte din cauza creșterii nivelului mării determinată de încălzirea globală. Chiar dacă schimbările sunt minuscule, ele pot cauza probleme în navigația prin satelit, misiunile spațiale și sistemele globale de cronometrare, care necesită informații precise despre rotația Pământului.
Topirea calotelor glaciare și a ghețarilor mută masa de la poli spre oceane, încetinind rotația planetei. Cercetătorii au reconstituit schimbările pe durata zilei în ultimii 3,6 milioane de ani folosind rămășițe fosile de foraminifere bentonice, microorganisme marine unicelulare de pe fundul mării, și tehnici avansate de învățare automată.
Studiul, publicat în Journal of Geophysical Research: Solid Earth, a constatat că nicio perioadă din ultimii 3,6 milioane de ani nu a avut o creștere a duratei zilei determinată de climă la fel de rapidă ca cea observată între 2000 și 2020.
Luna rămâne influența dominantă pe termen lung asupra ratei de rotație a Pământului, încetinind în timp rotația Pământului și prelungind zilele, potrivit Institutului de Fizică. Cu toate acestea, schimbările climatice ar putea depăși efectele acestora până la sfârșitul acestui secol, în anumite scenarii.
Citirea „ceasului antic” al Pământului
Pentru a investiga modul în care clima a influențat rotația Pământului de-a lungul timpului, cercetătorii au apelat la foraminifere bentonice, organisme marine microscopice ale căror cochilii fosilizate păstrează dovezi ale schimbărilor antice ale nivelului mării. Apoi au reconstituit fluctuațiile duratei zilei de la sfârșitul Pliocenului, acum aproximativ 3,6 milioane de ani.
Cea mai frapantă descoperire a studiului nu este amploarea fluctuațiilor trecute, ci viteza schimbării actuale. În timpul secolului 21, topirea accelerată a calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica, precum și a ghețarilor montani, a crescut nivelul mării și a deplasat masa departe de poli. Acest lucru face ca Pământul să se umfle ușor la ecuator, determinând planeta să se rotească puțin mai lent.
Constatările sugerează că schimbările climatice contemporane sunt fără precedent în impactul lor asupra rotației Pământului din ultimii 3,6 milioane de ani.
„Această creștere rapidă a duratei zilei implică faptul că rata schimbărilor climatice moderne a fost fără precedent cel puțin de la sfârșitul Pliocenului, acum 3,6 milioane de ani. Creșterea rapidă actuală a duratei zilei poate fi, așadar, atribuită în primul rând influențelor umane”, a declarat Benedikt Soja, profesor de geodezie spațială la ETH Zurich.
De ce rotația Pământului este atât de complexă
În timp ce schimbările climatice contribuie la o încetinire pe termen lung a rotației Pământului, oamenii de știință observă că mulți alți factori o pot accelera sau încetini temporar. Mișcările din miezul exterior lichid al Pământului, schimbările circulației atmosferice, curenții oceanici și schimbările subtile ale formei planetei pot modifica durata unei zile cu fracțiuni de milisecundă.
Din 2020, Pământul a înregistrat unele dintre cele mai scurte zile de la începutul măsurătorilor moderne, indicând o accelerare pe termen scurt a rotației pe care cercetătorii nu o înțeleg încă pe deplin. Aceste fluctuații apar în contextul în care forța gravitațională a Lunii încetinește constant rotația Pământului, în timp ce topirea calotelor glaciare contribuie din ce în ce mai mult la această decelerare.
Conform noii cercetări, până la sfârșitul secolului 21, se așteaptă ca schimbările climatice să afecteze durata zilei chiar mai puternic decât Luna, asta dacă emisiile de gaze cu efect de seră rămân ridicate.
Ştiri video recomandate
