Rotația Pământului a încetinit treptat de-a lungul anilor, iar zilele au devenit din ce în ce mai lungi. Deși acest proces este imperceptibil la scara vieții umane, el a generat schimbări majore în timp. Un studiu publicat în 2021 sugerează că această încetinire a rotației Pământului este legată de oxigenarea atmosferei, un eveniment crucial pentru apariția și evoluția vieții, scrie Science Alert.
O legătură neașteptată între lungimea zilei și oxigen
În urmă cu aproximativ 2,4 miliarde de ani, cianobacteriile (algele albastre-verzi) au început să producă oxigen ca produs secundar al fotosintezei. Potrivit cercetării, zilele mai lungi au permis acestor microorganisme să genereze mai mult oxigen.
De ce încetinește rotația Pământului?
Rotația Pământului încetinește din cauza forței gravitaționale exercitate de Lună, care provoacă o decelerare progresivă. Luna se îndepărtează treptat, influențând astfel ritmul de rotație al planetei noastre.
Fosilele arată că acum 1,4 miliarde de ani o zi dura doar 18 ore, iar în urmă cu 70 de milioane de ani era cu o jumătate de oră mai scurtă decât astăzi. Se estimează că durata unei zile crește cu 1,8 milisecunde pe secol.
Evenimentele majore de oxigenare
Unul dintre cele mai importante evenimente legate de oxigenarea atmosferei a fost ”Great Oxidation Event”, când cianobacteriile au proliferat masiv, crescând semnificativ nivelul de oxigen. Cercetătorii cred că fără acest proces, viața complexă nu ar fi fost posibilă.
O altă oxigenare importantă, numită „Evenimentul de Oxigenare Neoproterozoic”, a avut loc acum 550–800 de milioane de ani.
Cercetări în lacul Huron: o privire în trecut
Pentru a înțelege acest fenomen, oamenii de știință au studiat microbi din Lacul Huron, într-o zonă cunoscută drept „Middle Island Sinkhole.” Acești microbi imită comportamentul cianobacteriilor din trecut. Ei au descoperit că producția de oxigen începe cu întârziere dimineața, când cianobacteriile, „leneșe”, se activează mai greu.
„Această fereastră limitată de timp pentru fotosinteză ne-a atras atenția”, spune oceanograful Brian Arbic de la Universitatea din Michigan.
Echipa a folosit măsurători din laborator și în mediul natural pentru a modela legătura dintre lungimea zilei, fotosinteză și oxigenarea atmosferei. Rezultatele arată că zilele mai lungi au contribuit direct la creșterea nivelului de oxigen.
„Am legat legile fizicii de la scala moleculară la mecanica planetară”, explică Arjun Chennu, cercetător la Leibniz Centre for Tropical Marine Research. „Dansul moleculelor din covorul microbian este strâns legat de dansul planetei noastre și al Lunii.”
Acest studiu inovator, publicat în Nature Geoscience, subliniază cum ritmul cosmic influențează direct condițiile care au permis apariția vieții pe Pământ.
Ştiri video recomandate
