Un fizician teoretician susține că întreaga matematică ar putea fi redusă la o singură operație, o idee care a stârnit un interes neașteptat în mediul academic, potrivit IFL Science.
Lucrarea, semnată de Andrzej Odrzywołek de la Universitatea Jagiellonă din Polonia, pornește de la o observație simplă: deși în școală învățăm o mulțime de operații matematice, fracții, rădăcini, logaritmi sau funcții trigonometrice, matematica avansată arată că multe dintre ele pot fi reduse unele la altele. De exemplu, funcțiile trigonometrice pot fi exprimate prin exponențiale complexe.
Pornind de aici, cercetătorul a mers mai departe și a propus o idee radicală: toate operațiile matematice ar putea fi înlocuite cu una singură, pe care o numește „EML” (de la „exponent minus log”). Formula este simplă în aparență:
eml(x, y) = exp(x) – ln(y)
În teorie, cu doar această operație și valoarea „1”, s-ar putea reconstrui orice calcul posibil pe un calculator științific obișnuit. În practică însă, lucrurile devin rapid complicate. Chiar și pentru a obține valoarea zero, ar fi nevoie de o expresie lungă și dificil de utilizat, mult mai complexă decât simpla apăsare a unei taste.
Un prim pas, nu o soluție practică imediată
Ideea nu a apărut întâmplător, ci în cadrul unor cercetări din domeniul regresiei simbolice, o metodă folosită pentru a descoperi formule matematice pornind de la rezultate. Practic, în loc să pornești de la ecuație și să ajungi la rezultat, procesul este invers: se caută formula care explică datele existente, prin explorarea unui număr uriaș de combinații posibile.
În acest context, Odrzywołek a încercat să vadă cât de simplă poate deveni „baza” acestor căutări. Răspunsul la care a ajuns a fost această operație unică.
Specialiștii spun că ideea seamănă, conceptual, cu porțile logice din informatică, precum NAND, care pot sta la baza oricărui calcul digital. Dacă analogia se confirmă, EML ar putea juca un rol similar pentru matematica continuă, deschizând noi direcții în inteligența artificială sau în descoperirea automată de formule.
Totuși, rezultatul este deocamdată mai degrabă teoretic. Experimentele arată că, atunci când expresiile devin prea complexe (cu multe niveluri de „paranteze”), chiar și algoritmii întâmpină dificultăți în a găsi soluții. Cu alte cuvinte, reducerea la o singură operație simplifică structura, dar complică execuția.
De aceea, cercetarea este privită ca un prim pas, nu ca o soluție practică imediată. Ar putea avea aplicații în viitor, de la calcul analog la programare genetică, dar direcția exactă rămâne incertă.
Lucrarea nu a fost încă evaluată oficial de alți cercetători, fiind disponibilă momentan ca prepublicare pe platforma ArXiv. Chiar și așa, ideea a atras atenția pentru că arată că, uneori, concepte aparent fundamentale pot fi regândite din temelii.
Ştiri video recomandate
