China a lansat marți, în provincia Guangdong, Observatorul Subteran de Neutrini Jiangmen (n.r. Jiangmen Underground Neutrino Observatory - JUNO), cel mai mare detector din lume pentru misterioasele „particule-fantomă” numite neutrini, potrivit presei locale.
Această instalație uriașă a început deja să colecteze date în cadrul misiunii sale de a urmări aceste particule greu de detectat, care nu au sarcină electrică, au o masă extrem de mică și se deplasează aproape cu viteza luminii.
Institutul de Fizică Energetică Înaltă din cadrul Academiei Chineze de Științe a anunțat că Juno a finalizat cu succes umplerea detectorului său cu 20.000 de tone de lichid scintilator – o sferă acrilică gigantică cu diametrul de 35 de metri.
Detectorul este amplasat în centrul unui bazin cu apă adânc de 44 de metri, situat la 700 de metri sub pământ. Scopul acestuia este de a măsura masa diferitelor tipuri de neutrini generați de cele două centrale nucleare din Taishan și Yangjiang, aflate la 53 km distanță.
› Vezi galeria foto ‹
„Un moment istoric”
Fizicianul Wang Yifang, purtătorul de cuvânt al proiectului Juno, a descris finalizarea umplerii detectorului și începerea colectării de date drept „un moment istoric”. Academia Chineză de Științe a propus acest proiect internațional în anul 2008.
„Este pentru prima dată când avem în funcțiune un detector de asemenea dimensiuni și precizie dedicat studiului neutrinilor,” a declarat Wang, care a condus Institutul de Fizică Energetică Înaltă între 2011 și 2024.
„Juno ne va permite să răspundem la întrebări fundamentale despre natura materiei și a universului,” a adăugat el.
Proiectat să aibă o durată de viață științifică de până la 30 de ani, Juno are inclusă și o posibilitate de modernizare, ce i-ar permite să caute dezintegrarea beta dublă fără neutrini – un proces teoretic de dezintegrare radioactivă care, dacă ar fi demonstrat, ar confirma că neutrinii sunt particule de tip Majorana (adică propriile lor antiparticule).
JUNO ar putea răspunde unor întrebări majore din fizica particulelor, astrofizică și cosmologie
Această investigație ar putea răspunde unor întrebări majore din fizica particulelor, astrofizică și cosmologie, cu potențial de a schimba modul în care înțelegem universul.
Inginerul-șef al proiectului Juno, Ma Xiaoyan, a declarat că realizarea instalației a implicat „ani de planificare atentă, testări și perseverență”.
„Respectarea cerințelor stricte de puritate, stabilitate și siguranță a presupus dedicarea a sute de ingineri și tehnicieni,” a explicat ea. „Lucrul în echipă și integritatea lor au transformat un design ambițios într-un detector funcțional, pregătit acum să deschidă o nouă fereastră spre lumea neutrinilor.”
Construcția subterană a Juno a început în 2015, iar la sfârșitul anului 2021 echipa a început instalarea detectorului. Finalizarea, în decembrie 2024, a fost urmată de o campanie etapizată de umplere.
„În 45 de zile, echipa a umplut 60.000 de tone de apă ultra-pură, menținând diferența de nivel dintre sferele acrilice interioară și exterioară în limite de doar câțiva centimetri,” a adăugat Ma. „În următoarele șase luni, au fost introduse 20.000 de tone de lichid scintilator în sfera acrilică de 35,4 metri diametru, în timp ce apa era evacuată.”
Proiectul a implicat peste 700 de cercetători din 74 de instituții, din 17 țări și regiuni
Institutul a declarat că echipa a îndeplinit „cerințele stricte privind puritatea ultra-înaltă, transparența optică și radioactivitatea extrem de scăzută.”
În ceea ce privește funcționarea detectorului, mii de tuburi fotomultiplicatoare „capturează lumina de scintilație generată de interacțiunile neutrinilor și o transformă în semnale electrice” – referindu-se la lumina produsă atunci când o substanță este lovită de material radioactiv.
Fizicianul Gioacchino Ranucci, de la Universitatea din Milano, purtătorul de cuvânt adjunct al proiectului Juno, a spus că instalația este „rezultatul unei cooperări internaționale fructuoase, la care au contribuit numeroase grupuri de cercetare din afara Chinei, aducând expertiza lor din proiecte anterioare cu scintilatori lichizi”.
„Comunitatea internațională specializată în scintilatori lichizi a dus tehnologia la limitele sale, deschizând drumul către obiective științifice extrem de ambițioase ale acestui experiment,” a adăugat Ranucci.
Proiectul a implicat peste 700 de cercetători din 74 de instituții, din 17 țări și regiuni. Aproape 300 dintre aceștia sunt din Europa, inclusiv din Franța, Germania și Italia.
Juno „este primul dintr-o nouă generație de experimente cu neutrini de mari dimensiuni care ajunge la acest stadiu,” a afirmat institutul.
În paralel, două alte mari observatoare pentru neutrini – Deep Underground Neutrino Experiment (SUA) și Hyper-Kamiokande (Japonia) – sunt programate să intre în funcțiune în perioada 2027–2028.
Ştiri video recomandate
