Companiile de tehnologie și firmele implicate în agricultura industrială „se joacă cu sistemul alimentar” global, în timp ce folosesc Inteligența Artificială pentru a-i submina pe fermieri și a-și impune alegerile cu privire la ceea ce mănâncă lumea, avertizează experți în securitate alimentară, citați de The Guardian.
Giganți precum Google, Microsoft, Amazon, IBM și Alibaba lucrează cu companii agricole de anvergură pentru a influența deciziile privind selecția anumitor culturi și felul în care acestea sunt gestionate, arată un raport numit Head in the Cloud, elaborat de Comitetul Internațional de Experți în Sisteme Alimentare Durabile, IPES-Food.
Conform organizației citate, rezultatul este o abordare „de sus în jos” a sistemelor agricole, în care marile companii le impun fermierilor ce să însămânțeze, concentrându-se, cel mai adesea, pe cele mai productive și profitabile culturi.
„Companiile se joacă cu sistemul alimentar și nu ne putem permite să ne jucăm cu asta”, a declarat Pat Mooney, un expert canadian care a contribuit la documentul citat.
Doar cinci culturi favorizate de giganții tehnologici și AI
Potrivit lui Mooney, giganții tehnologici și agricultorii industriali tind să se concentreze doar pe cinci culturi: porumb, orez, grâu, soia și cartofi.
„Ei vor spune: 'Ei bine, nu știm despre utilizarea meiului din Etiopia, nu am auzit de meiul etiopian, dar știm cum să folosim porumbul în Etiopia, așa că vă vom sfătui cu privire la modalitățile în care puteți utiliza porumbul. În plus, știm cum să tratăm porumbul cu pesticide'”, a exemplificat expertul.
Astfel, fermierii riscă să ajungă blocați într-un sistem globalizat în care, în loc să opteze pentru culturi adaptate local, pe care le-au crescut timp de generații, sunt forțați să cumpere semințe fabricate de companii industriale, care vin la pachet cu utilaje și inputuri chimice din alte părți ale lumii, a adăugat Pat Mooney.
Însă sistemul alimentar globalizat a demonstrat deja că este vulnerabil la șocuri, cum ar fi criza climatică sau războiul din Ucraina, a continuat specialistul.
„Cu cât sistemul este mai global, cu atât este mai greu de garantat că va funcționa cu adevărat, iar securitatea alimentară este ceva ce trebuie să fie cât mai local posibil. Nu vă blocați într-un sistem global defect și imposibil de reparat. De ce l-am face mai globalizat și mai dependent de companiile multinaționale care operează în Silicon Valley?”, a întrebat el, retoric.
Cum intervine Inteligența Artificială în agricultura industrială
Companiile de tehnologie își instruiesc algoritmii și modelele de Inteligență Artificială cu date colectate de la fermieri și de la surse precum senzorii amplasați pe sateliți și drone.
Aceste instrumente monitorizează condițiile climatice și sănătatea solului.
Apoi, informațiile sunt utilizate pentru a-i consilia pe fermieri cu privire la ce ar trebui cultivat, indicând, de exemplu, că semințele unui anumit soi sunt mai potrivite pentru umiditatea pământului din zona lor.
Însă aceste sugestii vor favoriza, probabil, doar culturile de care sunt interesate companiile tehnologice și de agricultură industrială.
Acceptând sugestiile, fermierul va ajunge să cumpere doar anumite semințe, echipamente și inputuri, cum ar fi îngrășămintele.
Chiar dacă fermierii nu cedează inițial la presiunea companiilor de tehnologie, guvernele din țările lor ar putea decide că, de fapt, indicațiile acestor companii reprezintă calea de urmat.
Piața instrumentelor digitale în agricultură ajunge la zeci de miliarde de dolari
Piața instrumentelor digitale în agricultură a fost de 30 de miliarde de dolari în 2025 și se preconizează că va ajunge la 84 de miliarde de dolari până în 2034, potrivit Fortune Business Insights.
Banca Mondială a finanțat împrumuturi în valoare de 1,15 miliarde de dolari pentru proiecte digitale în agricultură, iar UE a cheltuit 200 de milioane de euro pentru cercetare în acest domeniu.
Lim Li Ching, copreședinte al IPES-Food, susține că „agricultura pe bază de algoritmi” nu este ceea ce își doresc fermierii și că ar trebui favorizată abordarea de jos în sus, care să pună accent pe cunoștințele și nevoile acestor oameni.
„Inovația care funcționează cu adevărat pentru oameni trebuie să fie ancorată în realitățile lor și să-i sprijine, ca gardieni și administratori ai biodiversității agricole.
Avem nevoie de inovații care să ajut, cu adevărat, sustenabilitatea, care să-i întărească pe fermierii, să fie guvernate local și să poată consolida practicile agroecologice, nu agricultura industrială, monoculturile sau o agricultură puternic bazată pe substanțe chimice”, a insistat reprezentanta IPES-Food.
Ea a exemplificat cu situații precum cele din Peru, unde familiile de agricultori protejează sute de soiuri de cartofi, sau din China, unde fermierii conservă soiurile de semințe.
The Guardian notează că a contactat Google, Microsoft, Amazon, IBM și Alibaba pentru comentarii.
Ştiri video recomandate
