Un model nou de inteligență artificială (AI) vă poate scana creierul cu ajutorul unui echipament neinvaziv și vă poate converti gândurile în propoziții tipărite - fără a fi nevoie de implanturi, potrivit Live Science.
Oamenii de știință de la Meta au utilizat inteligența artificială (AI) și scanările neinvazive ale creierului pentru a desluși modul în care gândurile sunt transpuse în propoziții dactilografiate, arată două studii noi.
Într-un studiu, oamenii de știință au dezvoltat un model AI care a decodat semnalele creierului pentru a reproduce propozițiile tastate de voluntari. În cel de-al doilea studiu, aceiași cercetători au folosit inteligența artificială pentru a cartografia modul în care creierul produce de fapt limbajul, transformând gândurile în propoziții dactilografiate.
Descoperirile ar putea sprijini într-o zi o interfață creier-computer neinvazivă care ar putea ajuta persoanele cu leziuni sau leziuni cerebrale să comunice, au declarat oamenii de știință.
„A fost un pas real, în special în decodarea neinvazivă”
„Acesta a fost un pas real în decodare, în special în decodarea neinvazivă”, a declarat pentru Live Science Alexander Huth, un neurolog computațional de la Universitatea Texas din Austin care nu a fost implicat în cercetare.
Interfețele creier-computer care utilizează tehnici de decodare similare au fost implantate în creierele persoanelor care și-au pierdut capacitatea de a comunica, dar noile studii ar putea susține o potențială cale către dispozitivele portabile.
În primul studiu, cercetătorii au utilizat o tehnică numită magnetoencefalografie (MEG), care măsoară câmpul magnetic creat de impulsurile electrice din creier, pentru a urmări activitatea neuronală în timp ce participanții scriau fraze. Apoi, ei au antrenat un model lingvistic AI pentru a decoda semnalele cerebrale și a reproduce propozițiile din datele MEG.
Modelul a decodat literele tastate de participanți cu o precizie de 68%. Literele frecvente au fost decodate corect mai des, în timp ce literele mai puțin frecvente, precum Z și K, au avut rate de eroare mai mari. Atunci când modelul făcea greșeli, avea tendința de a înlocui caracterele care erau fizic apropiate de litera țintă de pe o tastatură QWERTY, ceea ce sugerează că modelul utilizează semnale motorii din creier pentru a prezice litera tastată de un participant.
Al doilea studiu al echipei s-a bazat pe aceste rezultate pentru a arăta modul în care limbajul este produs în creier în timp ce o persoană tastează. Oamenii de știință au colectat 1 000 de instantanee MEG pe secundă în timp ce fiecare participant tasta câteva propoziții. Din aceste instantanee, ei au decodat diferitele faze ale producerii propozițiilor.
Decodarea gândurilor cu ajutorul inteligenței artificiale
Ei au descoperit că creierul generează mai întâi informații despre contextul și semnificația propoziției, iar apoi produce reprezentări din ce în ce mai granulare ale fiecărui cuvânt, silabă și literă pe măsură ce participantul tastează.
„Aceste rezultate confirmă predicțiile de lungă durată conform cărora producerea limbajului necesită o descompunere ierarhică a semnificației propoziției în unități progresiv mai mici care controlează în cele din urmă acțiunile motorii”, au scris autorii în studiu.
Pentru a împiedica reprezentarea unui cuvânt sau a unei litere să interfereze cu următoarea, creierul utilizează un „cod neuronal dinamic” pentru a le menține separate, a constatat echipa. Acest cod schimbă constant locul în care fiecare informație este reprezentată în părțile creierului care produc limbajul.
Acest lucru permite creierului să lege litere, silabe și cuvinte succesive, păstrând în același timp informațiile despre fiecare pe perioade mai lungi de timp. Cu toate acestea, experimentele MEG nu au fost în măsură să stabilească cu exactitate în ce regiune a creierului apare fiecare dintre aceste reprezentări ale limbajului.
„Ei fac cu siguranță tot ce putem face cu tehnologia actuală”
Luate împreună, aceste două studii, care nu au fost încă revizuite de colegi, ar putea ajuta oamenii de știință să conceapă dispozitive neinvazive care ar putea îmbunătăți comunicarea la persoanele care și-au pierdut capacitatea de a vorbi.
Deși configurația actuală este prea voluminoasă și prea sensibilă pentru a funcționa corect în afara unui mediu de laborator controlat, progresele în tehnologia MEG ar putea deschide ușa viitoarelor dispozitive portabile, au scris cercetătorii.
„Cred că ei sunt cu adevărat la vârful de lance al metodelor aici”, a spus Huth. „Ei fac cu siguranță tot ce putem face cu tehnologia actuală în ceea ce privește ceea ce pot extrage din aceste semnale”.
Ştiri video recomandate
