Cântăreaţa Taylor Swift a depus cereri oficiale la Oficiul pentru mărci şi brevete din Statele Unite pentru a face din vocea ei o marcă înregistrată, în cadrul unei iniţiative similare cu cea întreprinsă de actorul Matthew McConaughey, în contextul creşterii vertiginoase a numărului de conţinuturi generate de inteligenţa artificială (AI), informează AFP, potrivit Agerpres.
Cântăreaţa pop a depus la United States Patent and Trademark Office (USPTO) două înregistrări sonore. Fiecare începe cu fraza "Bună, eu sunt Taylor" şi anunţă lansarea celui mai recent album al ei, "The Life of a Showgirl", apărut pe piaţă în octombrie 2025.
Un alt document depus vineri la USPTO, observat iniţial de avocatul specializat în drepturi de proprietate intelectuală Josh Gerben, este o fotografie a artistei pe scenă.
Dosarele instituţiei nu oferă deocamdată detalii cu privire la această cerere. Contactată de AFP, asistenta de presă a cântăreţei Taylor Swift nu a răspuns solicitării de a face declaraţii pe această temă.
În septembrie 2024, vedeta pop americană a condamnat publicarea, pe site-ul oficial de campanie al lui Donald Trump, a unei imagini false cu ea, care îndemna publicul să susţină candidatura miliardarului republican.
"Acest lucru mi-a amplificat temerile legate de inteligenţa artificială şi de pericolul dezinformării", a comentat Taylor Swift, pe Instagram, la acea vreme.
Numeroşi artişti sunt îngrijoraţi de utilizarea vocii lor de către platformele de AI
La jumătatea lunii ianuarie 2026, actorul american Matthew McConaughey a fost primul artist de calibru care a întreprins un astfel de demers la USPTO, prezentat ca o protecţie împotriva utilizării ilegale a vocii sale de către modelele de inteligenţă artificială.
Progresele reuşite de modelele de inteligenţă artificială permit de acum sintetizarea unei voci în câteva secunde şi folosind doar un scurt fragment vocal, în timp ce, cu doar câţiva ani în urmă, erau necesare înregistrări lungi şi câteva zile de lucru.
Numeroşi artişti sunt îngrijoraţi de utilizarea abuzivă a imaginii şi a vocii lor de către platformele de AI.
Mai multe state americane au adoptat legi care interzic acest lucru, însă multe dintre acele legi se aplică în special utilizării rău intenţionate sau în scopuri comerciale.
Doar câteva dintre ele, în special legea "ELVIS Act", votată de parlamentul local din statul Tennessee în anul 2024, oferă o protecţie mai cuprinzătoare.
Puţini sunt însă actorii care au sesizat justiţia pentru a-şi apăra drepturile. Cel mai notabil exemplu este cel al actriţei Scarlett Johansson, care a dat în judecată, în 2023, aplicaţia Lisa AI după ce aceasta a creat, fără consimţământul vedetei hollywoodiene, un avatar AI după chipul şi asemănarea ei pentru o reclamă.
Ştiri video recomandate
