Antena 3 CNN Life Travel China construiește „Inelul de Aur”. Este o buclă rutieră de peste 25.000 km, cât două treimi din circumferința Pământului

China construiește „Inelul de Aur”. Este o buclă rutieră de peste 25.000 km, cât două treimi din circumferința Pământului

A.N.
5 minute de citit Publicat la 22:58 29 Aug 2026 Modificat la 22:58 29 Aug 2026
National Avenue 219
Ministerul chinez al Transporturilor a anunțat recent că autostrăzile de frontieră G219 și G331, împreună cu autostrada de coastă G228, vor fi conectate complet până în 2030. Așa se va naște o buclă rutieră terestră de foarte lungă distanță, numită „Inelul de Aur”. sursa foto: Getty

Imaginați-vă o călătorie cu mașina care urmărește granițele terestre și țărmurile Chinei. Un drum lung cât aproape două treimi din circumferința Pământului. Ai lăsa în urmă ghețari, chei sălbatice, păduri, cascade și oceane. China vrea să transforme această imagine în realitate, scrie Global Times.

Ministerul chinez al Transporturilor a anunțat recent că autostrăzile de frontieră G219 și G331, împreună cu autostrada de coastă G228, vor fi conectate complet în perioada celui de-al 15-lea Plan Cincinal (2026-2030). Așa se va naște o buclă rutieră terestră de foarte lungă distanță, numită „Inelul de Aur”.

Supranumită „cea mai frumoasă autostradă de frontieră”, G331 străbate nordul Chinei pe aproximativ 9.200 de kilometri. Pornește din Dandong, în provincia Liaoning din nord-est, și ajunge la Altay, în regiunea autonomă Xinjiang din nord-vest. Pe drum leagă câmpii, păduri, stepe și munți.

Mai spre vest, G219 are cea mai mare diferență de altitudine și cea mai bogată diversitate de peisaje și ecosisteme dintre cele trei rute. Trece prin cel mai mare deșert al Chinei, Taklimakan, prin Podișul Qinghai-Tibet, cunoscut drept „Acoperișul Lumii”, prin Munții Himalaya și prin cheile abrupte ale munților Hengduan, în sud-vestul țării.

Cea de-a treia autostradă, G228, urmează linia țărmului. Leagă toate porturile importante de coastă într-un șirag ca de perle, traversând râurile Yalu, Liaohe, Haihe, Fluviul Galben, Huaihe, Fluviul Yangtze și Râul Perlelor.

Cei mai mulți oameni se gândesc, probabil, întâi la priveliștile diverse și spectaculoase de pe traseu. Analiștii văd însă și altceva: creștere economică, securitate și deschidere spre lume.

De la izolare la conectare

Legarea granițelor de mare surprinde funcția centrală a inelului, cea de transport, a declarat un oficial din Ministerul Transporturilor, citat de CCTV News.

Inelul rupe tiparul fragmentat al drumurilor izolate de frontieră și de coastă. Leagă Dandong, în Liaoning, Dongxing, în Guangxi, și Altay, în Xinjiang, într-o buclă completă, care unește frontierele nordice și vestice ale Chinei cu țărmurile sale, a explicat Wu Zhihua, director general adjunct în Departamentul de Planificare Integrată al Ministerului Transporturilor, potrivit CCTV.

Perspectiva unui traseu continuu, care înconjoară aproape toată țara, a atras deja atenția pasionaților de călătorii din China. Mulți au început să discute pe rețelele sociale și să își planifice trasee de ciclism sau de road trip. Un utilizator a scris: „Trebuie doar să găsesc pe cineva cu care să merg, când o veni momentul”.

Într-adevăr, de la munți acoperiți de zăpadă și podișuri la stepe, păduri tropicale, deșerturi și țărmuri, inelul adună laolaltă peisaje foarte diferite și leagă, pe parcurs, orașe încărcate de istorie. Raportul CCTV nota că se creează astfel un coridor unic pentru călătorii cu mașina, care ar putea deveni o rută cultural-turistică de talie mondială, printre cele mai lungi din lume.

Această buclă funcționează ca o coloană vertebrală pentru rețeaua națională de autostrăzi a Chinei, dând naștere unei structuri de transport inelare mai integrate și mai eficiente, a declarat pentru Global Times, miercuri, Hu Qimu, profesor la Institutul Drumului Maritim al Mătăsii din cadrul Universității Huaqiao.

La asta se adaugă oportunitățile de turism cultural aduse de diversitatea peisajelor. Coridorul va stimula circulația în zonele de frontieră și va impulsiona economia acestor regiuni, integrând drumurile răzlețe într-o rețea de transport închisă, în buclă, spune Hu.

Unele regiuni de frontieră din China au o bază industrială relativ slab dezvoltată și resurse funciare limitate. Au deci mai puține avantaje în industrie și în agricultură, iar asta face din turismul cultural un motor-cheie al dezvoltării economice locale, a adăugat Hu. Valorificarea potențialului de conectare prin transport ajută, în plus, la revitalizarea satelor.

Deși proiectul este încă în lucru, unele sate au început deja să simtă beneficiile, pentru că el leagă comunități izolate de economia națională.

Publicația chineză Farmers' Daily relatează că satul Hushan, din Dandong, unde încep autostrăzile G331 și G228, atrage un flux constant de turiști veniți cu mașina sau interesați de zona de frontieră, fiindcă ambele autostrăzi trec prin sat. Punând din nou la lucru terenurile nefolosite, satul a amenajat locuri de campare pentru rulote și pensiuni, ceea ce a crescut veniturile comunității.

În prima jumătate a acestui an, coridorul G331 a primit peste 2 milioane de vizitatori, potrivit agenției Xinhua. Și comunitățile de la graniță profită de oportunitățile turistice: oferă cazare, servicii de masă și produse agricole, ceea ce aduce noi surse de venit locuitorilor.

Legătura cu lumea

Întinzându-se de-a lungul granițelor și țărmurilor Chinei, inelul va conecta și rutele comerciale din interior cu piețele globale.

Spre vest, se poate lega de Noul Coridor Comercial Terestru-Maritim și de trenurile China-Europa. Spre est, de rutele maritime de comerț exterior. Prin unirea marilor porturi de coastă cu punctele de trecere a frontierei, va permite porturilor terestre ale Chinei orientate spre Asia Centrală, Asia de Sud-Est și alte regiuni să formeze o rețea integrată, potrivit CCTV News.

Ajutând la integrarea porturilor de coastă, a punctelor de trecere a frontierei și a centrelor logistice din interior într-o rețea de transport mai completă, diferitele moduri de transport se vor susține reciproc. Astfel scad costurile, crește eficiența și se reduc riscurile, pentru că oamenii și mărfurile au mai multe variante, a explicat pentru Global Times Wang Limei, președinta Asociației Chineze de Transport Rutier.

Wang spune că, atunci când o anumită rută sau un anumit sector de transport din acest cadru nu mai poate funcționa din cauze neprevăzute, canalele alternative pot prelua sarcina. Așadar, sistemul nu doar câștigă în eficiență, ci devine și mai rezistent și mai capabil să răspundă la riscuri.

„China ocupă o poziție geografică unică în Eurasia, ceea ce cere o atenție sporită acordată strategiilor de transport terestru și chestiunii drepturilor de acces pe uscat. Folosindu-și avantajele geografice, China își poate extinde conectivitatea și influența în mai multe direcții pe continent”, a continuat Wang.

Cea mai mare valoare a inelului pentru conectarea cu exteriorul este aceea de a arăta responsabilitatea Chinei ca mare putere, întrucât această inițiativă de infrastructură va aduce beneficii oamenilor din China și din țările vecine, oferind un exemplu de pionierat pentru dezvoltarea infrastructurii și reflectând angajamentul strategic al Chinei, a conchis expertul.

×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

x close