Printre substanţele conţinute în fructele scoruşului de munte se numără săruri minerale, taninuri, zaharuri, vitaminele C şi A, precum şi cele din grupul B. Datorită taninurilor, fructele scoruşului de munte au proprietăţi astringente, potrivit Ghidului plantelor medicinale şi aromatice, coordonat de farmacologul dr. Ovidiu Bojor.
Fiind o bogată sursă de vitamine naturale şi betacarotenoizi, ele măresc capacitatea de apărare a organismului, prevenind infecţiile bacteriene şi virale şi ajutând la refacerea organismului după o perioadă de convalescenţă.
Fructele pot fi mâncate ca atare sau uscate şi preparate sub formă de infuzie: o lingură la o cană cu apă.
Se beau 2-3 căni pe zi. Se recomandă pentru scăderea colesterolului în sânge, pentru diminuarea oboselii şi fortificarea sistemului nervos, ca şi pentru mărirea acuităţii vizuale, sporirea rezistenţei fizice şi întârzierea procesului de îmbătrânire.
Nu are contraindicaţii.
