Schimările climatice au adus în laguna Veneţiei specii marine care pun în pericol ecosistemul şi tradiţiile culinare ale zonei. Vieţuitoare precum meduza „nucă de mare” sau crabul albastru distrug capturile pescarilor şi produc daune semnificative în zonă.
Veneția trăieşte în simbioză cu apele salmastre din jur, iar sănătatea acestora devine, de asemenea, din ce în ce mai fragilă. Creșterea nivelului mării amenință să scufunde insula în următoarele decenii, deoarece sistemul de bariere împotriva inundațiilor care în prezent ține la distanță mareele înalte va deveni depăşit de noile realităţi.
Noi cercetări au evidențiat modul în care încălzirea mărilor aduce specii invazive care amenință ecosistemul lagunei și mijloacele de trai ale comunităților locale de pescari, relatează Euronews. Cea mai recentă specie invazivă care a pătruns în laguna venețiană este o specie canibală de meduză, considerată una dintre cele mai dăunătoare 100 de specii invazive din lume. Meduza cu creastă este un ctenofor, un nevertebrat gelatinos, despre care se știe că își consumă proprii urmași. Poreclită și nucă de mare, meduza este prezentă în Marea Adriatică de aproape un deceniu. Recent, schimbările climatice au creat condiții deosebit de favorabile pentru proliferarea acestui tip de meduză în apele din jurul Veneției. Aceasta este concluzia unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Padova și de la Institutul Național de Oceanografie și Geofizică Aplicată (OGS). „Acest lucru ar putea crește prezența sa în agregări mari și, în consecință, ar putea crește riscul unor repercusiuni severe asupra funcționării întregului ecosistem lagunar”, a declarat cercetătoarea Valentina Tirelli.
Studiul identifică un model sezonier marcat de vârfuri de reproducere la sfârșitul primăverii și în perioada curpinsă între sfârșitul verii și începutul toamnei. Aceste vârfuri de reproducere sunt probabil influențate de creșterile de temperatură și de nivelurile optime de salinitate. Abundența speciei sugerează că este capabilă să supraviețuiască într-o gamă largă de temperaturi și nivel de salinitate, deși temperaturile foarte ridicate sau salinitatea scăzută pot avea un impact semnificativ asupra supraviețuirii sale, susţin oamenii de știință.
Speciile invazive amenință comunitățile de pescari
Meduza cu creastă reprezintă o amenințare semnificativă pentru ecosistemul lagunar prosper din Veneția. „Pentru a-și susține rata ridicată de reproducere, această specie este un prădător vorace al zooplanctonului”, a explicat Tirelli, care reprezintă hrana esențială a multor pești. „De asemenea, s-a demonstrat că acest ctenofor se hrănește cu ouă și stadii larvare ale speciilor importante din punct de vedere ecologic și economic, cum ar fi peștii și scoicile, ceea ce poate compromite și mai mult recrutarea și stabilitatea ecosistemului”, a mai adăugat aceasta. Acest aspect reprezintă o provocare semnificativă pentru pescari, care își văd capturile epuizate și plasele înfundate de aceste creaturi gelatinoase.
„Rezultatele noastre arată o reducere de peste 40% a capturilor principalelor specii țintă de la sosirea invadatorului”, a spus cercetătoarea Tirelli. „Printre speciile cele mai afectate se numără sepia și guvidul de lagună, ambele fiind produse importante din punct de vedere cultural și economic pentru laguna venețiană. În anii 1990, pescarii din Marea Neagră au dat vina pe prăbușirea stocurilor de pește și pe consecințele sale economice devastatoare din cauza înmulțirii acestor meduze.
Crabii albaștri decimează capturile de pescuit din Marea Adriatică
Comunitățile de pescari din nordul Mării Adriatice se luptă deja cu un alt prădător de temut. Populația de crabi albaștri gigantici a explodat în ultimii ani. Acest crustaceu nu provine din apele Italiei, ci a ajuns aici, cel mai probabil, la sfârșitul anilor ’40. Se presupune că specia a fost transportată de pe coastele Americii în apa de balast a navelor de marfă. Deși prezența lor nu este nouă, populația crabului cu reproducere rapidă a crescut până la un punct critic, mai ales că nu are prădători naturali în apele Italiei care să îi poată controla înmulțirea rapidă.
Specialiţii consideră că principala cauza a acestui fenomen sunt schimbările climatice. „Odată cu încălzirea apelor, crabii au devenit mai activi și mai vorace”, a declarat un pescar pentru Euronews Green. Când temperatura apei scade, crabii mănâncă și se reproduc mai puțin, dar recent s-a întâmplat contrariul. „De obicei, în anumite perioade ale anului, când temperatura apei scade sub 10°C, acest crab nu trăiește bine, dar acum găsește temperatura ideală 12 luni pe an”, a declarat pentru AP News Enrica Franchi, biolog marin la Universitatea din Siena. Crabii albaștri se hrănesc cu fructe de mare locale și au gheare puternice care pot sfâșia plasele de pescuit. Din această cauză, scoicile, midiile și stridiile, precum și crabii fără cochilie cunoscuți sub numele de moeche în Veneția se află în pericol. Autoritățile și grupurile de lobby din domeniul pescuitului se străduiesc să găsească modalități de utilizare și eliminare a crustaceelor, inclusiv să le trimită în containere în SUA, unde sunt considerate o delicatesă.
Însă grupul de lobby agricol italian Coldiretti a propus adoptarea obiceiurilor alimentare americane și includerea crabilor albaștri în meniul restaurantelor italiene. Crabii albaștri apar deja în piețele de pește și supermarketuri la aproximativ 8-10 euro pe kilogram. Însă aceste măsuri implică şi riscuri majore. Dedicarea resurselor pentru pescuitul crabilor albaștri ca sursă de hrană subminează atât tradițiile de pescuit, cât și pe cele culinare din Marea Adriatică. Tehnicile iscusite de creștere, pescuit și procesare a speciilor indigene, cum ar fi scoicile, precum și rețetele și preparatele care fac parte din patrimoniul gastronomic al zonei, s-ar putea pierde.
Ştiri video recomandate
