Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 a decis acreditarea a patru case de sondare pentru efectuarea de exit-poll-uri, la nivel naţional. Antena 3 CNN prezintă rezultatele conform exit poll-ului realizat de CURS.

Iată rezultatele exit poll-ului:

Camera Deputaților

• PSD - 26%
• AUR - 19%
• PNL - 15,5%
• USR - 15,5%
• POT - 5,5%
• SOS - 5,5%
• UDMR - 5%
• SENS - 3,3%
• FD - 1,1%
• REPER - 1,2%
• Alții - 2,4%

Senat

• PSD - 26,1%
• AUR - 19,2%
• PNL - 15,9%
• USR - 15,6%
• POT - 5,4%
• SOS - 5,4%
• UDMR - 5%
• SENS - 3,2%
• FD - 1,2%
• REPER - 1,3%
• Alții - 1,7%

Secțiile de votare din țară s-au închis.

Până la ora 21:00 au votat la alegerile parlamentare 9.424.832 de români.

În mediul urban s-au prezentat la urne 5.548.662 de oameni, în timp ce în mediul rural au votat 3.876.170.

Astfel, prezența la vot a ajuns la 52,34%.

În ceea ce privește diaspora, până la această oră, s-au prezentat la urne peste 745.000 de români.

Până la ora 20:00, cu o oră înainte de închiderea secțiilor, au votat la alegerile parlamentare 9.253.727 de români.

În mediul urban s-au prezentat la urne 5.430.448 de oameni, în timp ce în mediul rural au votat 3.828.031.

Astfel, prezența la vot a ajuns la 51,44%.

În ceea ce privește diaspora, până la această oră, s-au prezentat la urne peste 710.000 de români.

Prezența la vot a trecut de 50%. 9.004.854 de cetățeni și-au exprimat votul până la ora 19:25.

Până la ora 19.00, au votat la alegerile parlamentare 8.841.072 de persoane, reprezentând 49,09% dintre cetățenii înscriși pe liste.

Până la ora 18.00, numărul total al românilor care au votat a ajuns la 8.309.539, dintre care 7.095.637 pe liste permanente.

Procentual, 46,14% dintre cei cu drept de vot au fost, până la această oră, la urne, potrivit AEP.

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a făcut apel la cetăţeni să nu abandoneze Europa şi valorile occidentale şi a punctat că democraţia trebuie păstrată cu „fapte”, nu cu „vorbe goale”.

„La mulţi ani, România! De Ziua Naţională fac un apel la raţiune: să nu abandonăm Europa şi valorile occidentale, să ne amintim că avem o datorie faţă de copiii noştri, faţă de părinţi şi faţă de cei care ne-au câştigat libertatea”, a scris Nicuşor Dan, duminică, pe Facebook.

Potrivit acestuia, democraţia, libertatea de expresie şi dreptul de a alege nu sunt bunuri garantate, ci, odată câştigate, trebuie păstrate cu demnitate şi mai ales cu fapte, nu „cu vorbe goale”. 

Pentru UDMR, atingerea pragului de 5% la alegerile parlamentare de duminică nu este neapărat cea mai importantă miză. Pragul pentru asigurarea accederii în Parlamentul României poate fi înlocuit de pragul alternativ, care va asigura formațiunea maghiară că va avea parlamentari în viitorul legislativ.

Potrivit legii, un partid politic intră în Parlament dacă trece de pragul național de 5% pentru Camera Deputaților și pentru Senat. Mai există însă o prevedere în lege despre care s-a vorbit în trecut că a fost inclusă special pentru cei de la UDMR. Prin această prevedere, formațiunea maghiară își asigură intrarea în Legislativ.

Poliţiştii au deschis duminică două dosare penale în cere se fac cercetări pentru tentativă de fraudă la vot, respectiv pentru coruperea alegătorilor, după ce un tânăr în vârstă de 18 ani din comuna Redea a încercat să voteze de două ori, iar un bărbat din oraşul Drăgăneşti - Olt ar fi promis bani mai multor persoane pentru a vota un anumit partid, au informat reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Olt.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Olt, Claudiu Şerban, a declarat că duminică, de la începerea procesului de votare, au fost sesizate nouă posibile incidente electorale: patru sunt confirmate, iar cinci neconfirmate.

Două dintre incidentele confirmate au fost considerate contravenţii legate de procesul electoral şi în ambele cazuri au fost aplicate avertismente, iar în cazul celorlalte două incidente au fost deschise dosare penale pentru posibile infracţiuni.

"Un tânăr de 18 ani din comuna Redea a încercat să voteze la o secţie de votare din comuna Redea, deşi anterior votase la o altă secţie din comuna Deveselu. În acest caz a fost întocmit un dosar penal pentru tentativă de fraudă la vot", a precizat Claudiu Şerban.

Referitor la dosarul deschis pentru infracţiunea de corupere a alegătorilor, Şerban a menţionat că au loc cercetări după ce un bărbat în vârstă de 52 ani, din oraşul Drăgăneşti-Olt, ar fi promis mai multor persoane sume de bani pentru a vota un anumit partid politic. 

La ora 17:45, prezența la vot era de 45,24%. 8.146.385 de români au votat până la această oră.

Până la ora 17:00, au votat duminică, la alegerile parlamentare, 7.585.257 de alegători, reprezentând 42,12% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 94.945 de alegători.

Din cei 7.585.257 de alegători care au votat până la ora 17:00, 550.723 au votat în străinătate, dintre care 546.380 pe liste suplimentare şi 4.343 prin corespondenţă. Votul în diaspora a început sâmbătă, la ora 7,00.

Între judeţele cu prezenţă mai mare la vot se află: Harghita - 46,94%, Bihor - 44,58% şi Olt - 44,55%.

Judeţele cu prezenţă mai redusă sunt: Vaslui - 28,60%, Iaşi - 33,86%, Caraş-Severin - 34,05%.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul www.roaep.ro.

Prezența la vot a ajuns la 40,38%, potrivit AEP.

În total, numărul românilor care au votat în țară și în străinătate a ajuns la 7,2 milioane.

Poliţiştii din Botoşani au deschis o anchetă în cazul preşedintei unei secţii de votare din judeţul Botoşani, după ce au constatat că aceasta ocupă funcţia, deşi este membru al unui partid politic, au anunţat, duminică, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ).

Potrivit acestora, femeia ar fi dat, anterior, declaraţii potrivit cărora nu ar fi membru al vreunei formaţiuni politice, motiv pentru care a fost admisă în corpul experţilor electorali.

"Poliţiştii din loc Darabani s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că o femeie, preşedinte al unei secţii de votare, a fost admisă în corpul experţilor electorali în baza unei declaraţii în care susţinea că nu este membru al niciunui partid politic, dar s-a constatat că, de fapt, este consilier local din partea unui partid politic. A fost întocmit dosar penal pentru fals în declaraţii şi uz de fals", au precizat oficialii IPJ.

O tânără a votat în Franța, iar membrii comisiei din secția Punghina i-au folosit datele, votând în numele acesteia.

Inspectoratul de Poliție Județean Mehedinți a fost sesizat cu privire la faptul că femeia din comuna Punghina ar figura atât la secția de votare nr. 250, la ora 11.00, cât și la secția 167 din Franța la ora 12.32.

În urma verificărilor s-a constatat că tânără s-ar fi prezentat la secția din Franța, unde a votat. Totodată, s-a stabilit că la secția de votare nr. 250, din județ Mehedinți trei femei cu vârste cuprinse între 46 și 55 de ani, din comunele Punghina și Vânători, având diverse calități în cadrul comisiei Secției de vot, ar fi votat fărăr drept, ar fi semnat pe listele electorale, iar ulterior ar fi introdus buletinele de vot în urne, în numele tinerei de 20 de ani și al mamei acesteia de 40 de ani, fără ca acestea sa fie prezente la secția de votare.

În acest caz se fac cercetări pentru fraudă la vot.

Numărul românilor care au fost la urne până acum a trecut de șase milioane. Prezența e de 33,4%.

32% dintre cei care au votat au între 18 și 44 de ani, iar 40% între 45 și 64 de ani.

Numărul alegătorilor a trecut de 5 milioane, atât în țară, cât și în străinătate, potrivit datelor AEP.

Prezența e la ora 14.00 de 28,44%.

Sunt județe unde prezența e de peste 30% - Harghita, Olt, Argeș, Mehedinți.

La polul opus sunt județele Vaslui, Sibiu, Iași, Maramureș, Caraș-Severin.

Toate serviciile site-ului web "prezenta.roaep.ro" sunt 100% disponibile, iar până la ora 13:00 nu s-au înregistrat atacuri cibernetice relevante, a declarat, duminică, pentru Agerpres, coordonatorul Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media al Directoratului Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC), Mihai Rotariu. 

"Pe perioada alegerilor din România, echipa Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică este operaţională, monitorizează evoluţiile şi incidentele cibernetice din spaţiul cibernetic naţional civil şi colaborează activ cu autorităţile naţionale competente. Astăzi, 1 decembrie 2024, până la orele 13:00, nu s-au înregistrat atacuri cibernetice relevante, iar toate serviciile site-ului web "prezenta.roaep.ro" sunt 100% disponibile", a spus Rotariu. 

DNSC este instituţia din România dedicată securităţii cibernetice şi are misiunea de a proteja infrastructurile critice ale naţiunii în spaţiul virtual. 

Fondat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 104/2021, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, cu personalitate juridică, finanţat integral din bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, Directoratul a succedat Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) şi a consolidat astfel capacitatea României de a gestiona incidentele de securitate cibernetică şi de a promova o cultură solidă a securităţii informaţiei.

Prezența la vot a ajuns la 25,32%, fiind vorba despre prezența și în țară și în diaspora.

Astfel, 4.560.000 de români au votat în total. Dintre aceștia, peste 326.000 sunt din străinătate.

Prezența alegeri parlamentare 2024 (total): 4.193.253
Prezența alegeri parlamentare 2020 (total): 2.655.092
Prezența alegeri parlamentare 2016 (total): 3.069.399

Prezența alegeri parlamentare 2024 (diaspora): 302.226
Prezența alegeri parlamentare 2020 (diaspora): 135.196
Prezenta alegeri parlamentare 2016 (diaspora): 34.334

Prezența alegeri prezidențiale 24 noiembrie 2024
Total: 3.960.071
Diaspora: 360.374

Prezența la vot la ora 12:00

Prezența alegeri parlamentare 2024 (total): 3.154.176
Prezența alegeri parlamentare 2020 (total): 2.062.485
Prezența alegeri parlamentare 2016 (total): 2.302.212

Prezența alegeri parlamentare 2024 (diaspora): 247.498
Prezența alegeri parlamentare 2020 (diaspora): 117.131
Prezența alegeri parlamentare 2016 (diaspora): 24.877 (s-a votat doar duminică)

Până acum, nu au fost înregistrate incidente deosebite, a comunicat MAI.

Au fost primite 19 sesizări de posibile incidente electorale: opt nu s-au confirmat, alte trei sunt în curs de verificare, iar una a fost trimisă spre soluționare Biroului Electoral Central.  Au fost aplicate cinci avertismente și 2 amenzi în valoare de 6.500 de lei pentru contravenții legate de procesul electoral, precum fotografierea buletinului de vot, continuarea propagandei electorale, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, și sfătuirea alegătorului cu cine să voteze. În acest caz,  președintele unei secții de votare din județul Olt, la intrarea în cabina de vot, i-a înmânat unui alegător buletinul de vot gata deschis.

A fost întocmit și un dosar penal pentru distrugere.

Un cetățean s-a prezentat la o secție de votare din  mun. Focșani, jud Vrancea, pentru a vota, dar după ce a ieșit din cabina de vot a cerut alte buletine de vot pretextând că a votat greșit. Membrii biroului electoral au refuzat să îi dea alte buletine, așa că cetățeanul le-a rupt pe cele pe care votase.

Totodată s-a întocmit un dosar penal pentru fraudă la vot. Polițiștii din municipiul Slobozia, jud Ialomița,  au fost sesizați cu privire la faptul ca o persoană din com. Cocora a încercat să voteze la o secție de votare deși votase la altă secție.

De la începerea procesului de votare, mai multe persoane, membri ai birourilor electorale sau alegători, din județele Ilfov, Prahova, Constanța și Municipiul București, au avut nevoie de îngrijiri medicale. 

Președintele unei secții de votare din Brașov a suferit un traumatism cranio-cerebral minor ca urmare a căderii unui obiect de mobilier. Persoana a primit îngrijiri medicale la fața locului. Un membru al unei secții de votare din județul Prahova a suferit un traumatism la mână și a fost transportat la spital. În alte situații au fost semnalate lipotimii sau stări de rău. Procesul de votare nu a fost afectat.

Duminică, la ora 11:00, prezența la vot este de aproximativ 12%. La alegerile parlamentare din 2020 prezența era de sub 8%

Prezența alegeri parlamentare 2024 (total): 2.242.054
Prezența alegeri parlamentare 2020 (total): 1.502.068
Prezența alegeri parlamentare 2016 (total): 1.589.992

Prezența alegeri parlamentare 2024 (diaspora): 209.543
Prezența alegeri parlamentare 2020 (diaspora): 103.506 
Prezența alegeri parlamentare 2016 (diaspora): 16.528 (s-a votat doar o zi)

Peste 2,1 milioane de români au votat până la această oră, anunță AEP. Este vorba despre alegători din țară și din străinătate.

Prezența la vot a ajuns astfel la 12%. La alegerile din 2020, prezența era de sub 8%. 

Județele cu prezența cea mai ridicată sunt:

Județele cu prezența cea mai scăzută sunt:

Simona Halep a îndemnat românii să meargă la vot, ea afirmând că acesta este un moment important pentru ţară.

"La mulţi ani, România! Suntem într-un moment important pentru ţară. Haideţi să votăm pentru România, pentru Europa, pentru noi! Sper să fim la vot cât mai mulţi astăzi şi pe 8 decembrie", a scris Halep, la secţiunea Story, pe Instagram.

Peste 1,5 milioane de români au votat în țară și în străinătate la alegerile parlamentare până duminică la ora 10.00.

Potrivit AEP, prezența la vot la ora 10.00 era de 8.4%, în total.

Marcel Ciolacu a votat la o secţie din Buzău.  

”Aş dori să transmit La mulţi ani, tuturor românilor astăzi de Ziua Naţională. Am votat ca România să fie în continuare şi în spaţiul Schengen, şi în Uniunea Europeană, şi în NATO.

Eu cred că astăzi românii au de ales între stabilitate şi haos, între dezvoltare şi mai ales pe fonduri europene şi o lipsă a fondurilor pentru pensii şi salarii.

Eu cred că astăzi e zi foarte importantă pentru noi toţi românii să ne continuăm drumul european şi nord-atlantic. Este cel mai important lucru pe care îl avem de ales astăzi”, a declarat Ciolacu, la ieşirea din secţia de votare.

La secția de votare nr 177, de la Liceul Traian din București a fost întocmit doar penal de fals privind identitatea.

Poliția a fost sesizatde președinta secției de votare Nr 177 că poza din cartea de identitate a unui membru de comisie nu corespunde cu persoana care s-a prezentat la desigilarea secției de votare. Membra de comisie s-a dus cu buletinul surorii ei.

"Am votat pentru democrație, cu gândul că o să continuăm pe linia europeană și euroatlantică, că o să pot să îmi văd fata, să îmi revăd fratele.

Am votat de la Cîmpulung unde a avut loc cea mai longevivă mișcare de rezistență împotriva comunismului, sper să ne audă de lângă îngeri și Elisabeta Rizea.

Am votat cu speranța că vom gândi liber. La multi ani România și tuturor românilor!

Azi e o zi foarte importantă pentru că în Parlament se decid legi, avem legi importante pentru prosperitate, securitate.

Mă uit cu îngrijorare la ce se întâmplă în Georgia, ar trebui să ne punem și noi semne de întrebare.

Am votat cu o echipă care poate face schimbări în țara asta.

Îi îndemn pe români să iasă la vot.

Sper ca aceste alegeri să fie cu cea mai mare prezență la vot", a declarat Elena Lasconi.

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că alegerile parlamentare sunt cele mai importante din acest an pentru că acestea decid cum va arăta România în următorii patru ani.

Nicuşor Dan a votat, duminică, la o secţie din Bucureşti.

El a avut un mesaj pentru alegători după ce a ieşit din secţia de votare.

”Acestea sunt alegerile cele mai imporante de anul acesta. Ele decid cum va arăta România în următorii patru ani. Să se informeze şi să iasă la vot!”, a afirmat Nicuşor Dan.

Președintele Klaus Iohannis a votat la Liceul Jean Monnet din București, după ce a votat la alegerile parlamentare.

”Este un vot foarte important fiindcă în Parlament se votează legile din România, în Parlament se votează Guvernul. Este foarte important de ştiut cum să ne poziţionăm când venim la vot. Românii au ales calea euro-atlantică şi au ales-o bine şi suntem bine integraţi în Uniunea Europeană, suntem bine poziţionaţi şi foarte respectaţi în NATO. Dar ca să rămână aşa trebuie să votăm aşa. În concluzie, poftiţi la vot. Eu am votat pentru o României europeană”, a declarat Iohannis, la ieşirea din secţia de votare.

Prezența la vot a ajuns la 4,4% la ora 9.00, anunță AEP.

În țară au votat peste 791.000 de români.

Prezența la vot a depășit 4% în județele Olt, Ilfov, Călărași.

Călin Georgescu a refuzat duminică să răspundă la întrebările jurnaliștilor care l-au așteptat la ieșirea de la vot la alegerile parlamentare.

El a votat, alături de soţia lui, la o secţie amenajată la o şcoală din localitatea ilfoveană Mogoşoaia.

A făcut doar o declarație scurtă în secția de vot, iar la ieșire nu a răspuns la nicio întrebare a jurnaliștilor. Dimpotrivă, s-a urcat repede în mașină și a ignorat presa, așa cum a făcut de fiecare dată.

"În ce direcție o să ajungă România dacă o să ajungeți președinte, după declarațiile dvs controversate despre NATO și UE?"

"Cât costă un microcip?"

"Așa veți face și dacă veți ajunge președinte?"

"E democratic ce faceți?", au fost doar câteva din întrebările jurnaliștilor, ignorate de Călin Georgescu.

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat, duminică dimineaţa, la ieşirea de la urne, că a votat pentru copiii României, pentru românii "plecaţi în pribegie" şi pentru seniorii României.

"Am votat cu gândul la Ziua Naţională, la înaintaşi, şi totodată la cei tineri, la copilul meu, Radu, la toţi copiii României. Am votat ca pentru prima oară după 35 de ani să ne eliberăm de lanţuri, de cătuşe, de cei care caută să ne ţină prizonieri în sărăcie într-o ţară bogată. Am votat cu gândul la românii plecaţi în pribegie peste hotare, am votat cu gândul că ei nu sunt nici trădători, nici muncitori necalificaţi. Am votat cu gândul la seniorii noştri, care astăzi sunt umiliţi, la cei care sunt ţinuţi prizonieri, prin vouchere, prin cupoane, prin diferite ajutoare sociale", a declarat George Simion. El a avut un mesaj şi pentru primari, cărora le-a transmis să stea departe de secţiile de votare.

"Mi-aş dori din suflet să avem parte de un proces de vot corect. Mi-aş dori din suflet să se audă mesajul transmis de români duminica trecută. De asta trimit un mesaj primarilor: Staţi departe de secţiile de vot. Lăsaţi în pace oamenii vulnerabili, lăsaţi în pace cei care primesc ajutoare sociale. Plecaţi de lângă urna mobilă. Nu mai încercaţi să faceţi ce aţi făcut timp de 35 de ani, că nu mai merge. Ăsta a fost mesajul poporului român. Lăsaţi-vă de coţcării", a spus Simion.

Liderul AUR votat la prima oră a dimineţii la Colegiul Naţional "Unirea" din Focşani, unde a primit asigurări de la membrii secţiei de votare că procesul electoral se va desfăşura în cele mai bune condiţii, în locaţiile unde se votează fiind în funcţiune camerele de supraveghere video pe tot parcursul zilei.

Prezența la vot la ora 8.00 a ajuns la 2,45%, potrivit AEP.

În total - în țară și diaspora - au votat peste 248.000 de români.

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, candidat pe prima poziţie pentru Senat pe lista PNL Bihor, a declarat duminică, după votul pentru alegerile parlamentare, că a votat cu gândul la România modernă şi europeană.

"Este o zi importantă şi pentru că astăzi, prin votul lor, românii vor decide pentru mulţi ani de acum înainte direcţia în care se va îndrepta ţara noastră. Am votat astăzi cu gândul la România modernă şi la România europeană. Îi îndemn pe toţi românii să se ducă la vot pentru că fiecare vot astăzi are o mare importanţă. Astăzi votăm nu doar pentru ţara noastră, ci votăm şi oameni şi partide. Am votat atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat cu oameni pe care îi recunoşti nu după vorbele lor, ci după faptele lor. Am votat pentru valorile noastre, pentru familie, pentru comunitate şi pentru ţară", a declarat Ilie Bolojan.

Liderul PNL i-a îndemnat pe alegători să se prezinte la vot, indiferent de opţiunile lor.

"Dar după aceea, începând de mâine, trebuie să ne respectăm unii pe alţii şi să fim uniţi în spiritul zilei naţionale", a conchis Bolojan.

El a precizat că, după votare, va pleca la Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi, în cursul serii, după finalizarea procedurii de vot, va fi la sediul PNL în Bucureşti.

Prezența totală - țară și străinătate - a ajuns la 2,10%, potrivit AEP.

În total au votat 382.000 de români, dintre care peste 170.000 din străinătate.

"La 7, toate secțiile s-au deschis. Până acum au votat câteva zeci de mii de cetățeni. 

Fac apel la președinții de secții, operatori de tabletă, cei peste 100 de mii de reprezentanți ai partidelor politice să dea dovadă de atenție, responsabilitate, să respecte prevederile legale, pentru că doar așa se desfășoară procesul electoral corect.

Azi se va vota în toate secțiile din țară până la 21.00, la acele secții unde se vor afla încă cetățeni în incinta secției de vot, scrutinul poate fi prelungit prin dispoziția președintelui de secție", a declarat președintele AEP, Toni Greblă

Cele aproape 19.000 de secţii de votare organizate în ţară s-au deschis la ora 7,00, peste 18 milioane de alegători fiind aşteptaţi să decidă componenţa noului Legislativ pentru următorii patru ani.

Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin pentru alegerea Senatului şi unul pentru Camera Deputaţilor.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Potrivit AEP, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.555 de cetăţeni.

În ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.

În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 - 166; Sectorul 2 - 202; Sectorul 3 - 294; Sectorul 4 - 189; Sectorul 5 - 198; Sectorul 6 - 240.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

Potrivit AEP, până la această oră, au votat în total 167.561 de români din străinătate, în 951 de secții de votare.

Au fost 163.218 de votanți pe liste suplimentare, 4.343 votanți pe lista de corespondență. 

Cele mai multe voturi s-au înregistrat în Marea Britanie, Italia , Germania, şi Spania,

Peste 150.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă la ora 21:00, pentru a vota la alegerile parlamentare, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, s-au prezentat la vot 153.132 de cetăţeni români.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - 27.458; Italia - 24.317; Germania - 23.748; Spania - 19.677; Republica Moldova - 14.687; Franţa - 7.559; Belgia - 6.935; Austria - 5.264; Regatul Ţărilor de Jos - 4.704; Danemarca - 2.455; Elveţia - 2.307.

De asemenea, au votat în Suedia - 1.249, iar în Norvegia - 834. În Canada şi-au exprimat dreptul constituţional 1.276 alegători, iar în SUA - 1.272.

Potrivit AEP, până la această oră, au votat în total 130.075 de români din străinătate.

Pe primul loc ca număr de votanţi a trecut Marea Britanie, cu 21.057 de voturi, urmată de Italia, cu 20.315, şi Germania, cu 20.156.

Potrivit datelor publicate în timp real de AEP, până la această oră au votat 113.885 de români din diaspora, din care 1109.542 pe listele suplimentare, iar restul de 4.343 prin corespondență.

Comparativ cu alegerile de acum patru ani, prezența la urne în străinătate, la ora 18.00 este mai mare cu peste 40.000 de oameni.

La parlamentarele din 2020, la aceeași oră votaseră peste 71.000 de alegători.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, vicepreşedintele AEP, Zsombor Vajda, şi reprezentanţii principalelor direcţii cu atribuţii în organizarea proceselor electorale de la nivelul instituţiei s-au întâlnit sâmbătă cu observatorii internaţionali care au fost acreditaţi în vederea observării alegerilor parlamentare din 1 decembrie.

Preşedintele AEP a atras atenţia asupra faptului că, în întreaga lume, procesele electorale pot fi influenţate de activităţi de dezinformare, defăimare şi fake-news, cu ajutorul platformelor de social media şi a tehnologiei de tipul AI. Acestea pot fi răspândite într-un mod care poate să scape reglementărilor legale şi pot să conducă la dezinformarea electoratului şi la influenţarea tendinţei de vot.

„Este un aspect care preocupă din ce în ce mai mult autorităţile din întreaga lume, întrucât astfel de platforme sociale nu se supun strict unor reglementări legale şi pot să contribuie, chiar şi fără intenţie, la crearea unor situaţii cel puţin neplăcute. Democraţia are la bază, în primul rând, încrederea cetăţenilor în procesele electorale, iar această încredere poate fi câştigată greu şi poate fi pierdută foarte uşor. 

Alături de instituţiile partenere facem eforturi organizatorice pentru a desfăşura alegerile într-un mod transparent şi corect, în acord cu exigenţele standardelor europene şi internaţionale în materie. Avem, însă, nevoie şi de sprijinul cetăţenilor care trebuie să fie atenţi şi responsabili şi să nu se lase atraşi în acţiuni propagandistice, care pot să dăuneze democraţiei unei ţări”, a spus preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, potrivit Agerpres.

Autoritatea Electorală Permanentă a informat sâmbătă că, pentru alegerile parlamentare, sunt înscrişi în listele electorale permanente un număr total de 18.008.555 de alegători.

Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că:

• numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.403 cetăţeni;
• numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.656 cetăţeni;
• numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 5.864 cetăţeni, potrivit Agerpres.

Prezența la vot a românilor din diaspora a depășit-o pe cea din 2020. 

Până la ora 16:00, 82.405 de români au votat deja, informează AEP.

În 2020, prezența la vot, la parlamentare, în diaspora, la ora 16.00, era de 59.364 de români.

Peste 62.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă la ora 15:00, pentru a vota la alegerile parlamentare, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, s-au prezentat la vot 62.375 de cetăţeni români.

De asemenea, 4.343 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de peste 66.700.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Germania - 9.825; Italia - 9.226; Republica Moldova - 8.678; Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - 8.900; Spania - 7.610; Franţa - 3.223.

De asemenea, au votat în Suedia - 554, în Norvegia - 410, iar în Australia - 265.

În Canada şi-au exprimat dreptul constituţional 99 de alegători, în SUA - 60, iar în China - 72.

În străinătate nu se votează cu urna mobilă.

Prezența la vot a românilor din diaspora a depășit-o pe cea din 2020. Până la ora 14:00, 52.737 de români au votat deja, informează AEP.

În Republica Moldova, Germania şi Italia numărul alegătorilor care s-au prezentat la urme a trecut de 7.000.

În Marea Britanie şi Spania au votat peste 5.500 de persoane.

Biroul Electoral Central a informat că până sâmbătă, la ora 12:00, şi-au exprimat opţiunea, prin vot, la secţiile de votare din străinătate, precum şi prin corespondenţă, pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, un număr de 27.277 de alegători, din care 46,38% femei şi 53,62% bărbaţi.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, o prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în: Republica Moldova - 4.371 de alegători, Italia - 3.986, Germania - 3.329, Spania - 2.596, Regatul Unit al Marii Britanii - 2.129.

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în Argentina, Azerbaidjan, Cuba, Etiopia şi Republica Chile - zero alegători.

Prezenţa la vot pe grupe de vârstă se prezintă astfel:

* 5,69% - alegători cu vârsta între 18 - 24 de ani
* 14,53% - alegători cu vârsta între 25 - 34 de ani
* 26,69% - alegători cu vârsta între 35 - 44 de ani
* 43,62% - alegători cu vârsta între 45 - 64 de ani
* 9,47% - alegători cu vârsta peste 65 de ani.

Votul la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, din 30 noiembrie şi 1 decembrie, a început vineri, la 20:00 (ora României), când s-a deschis secţia de votare organizată la Auckland, în Noua Zeelandă, la ora locală 7:00.

În străinătate votarea se desfăşoară în 950 de secţii, pe durata a două zile. Având în vedere diferenţele de fus orar, votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a 59 ore. Secţiile din vestul Statelor Unite ale Americii şi Canadei vor fi ultimele care se vor închide, luni 2 decembrie, la 7,00 ora României.

Efectivele Ministerului Afacerilor Interne vor asigura, sâmbătă, protecţia pe timpul transportului buletinelor de vot şi a celorlalte materiale electorale de la locurile de depozitare către secţiile de votare.

"Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de vot, împreună cu membrii acestora, trebuie să fie prezenţi la sediile secţiilor de votare sâmbătă, la ora 18:00, pentru a dispune măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. Totodată, preşedinţii secţiilor de votare vor dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot. Începând de la acel moment, structurile Ministerului Afacerilor Interne vor asigura măsurile de protecţie la cele peste 18.960 de secţii de votare, urmând ca mâine dimineaţă, la ora 6:00, secţiile să fie predate preşedinţilor birourilor electorale, cu sigiliile intacte", a informat MAI, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Conform sursei citate, în misiunile de sâmbătă sunt implicate peste 35.200 de efective ale Ministerului Afacerilor Interne.

În ziua alegerilor, aproximativ 45.500 de angajaţi MAI vor fi angrenaţi, în principal, în misiuni de menţinere a siguranţei publice, de asigurare a protecţiei secţiilor de vot şi de cercetare a sesizărilor privind incidentele electorale.

Pentru a veni în sprijinul alegătorilor care doresc să voteze duminică, dar nu au documente de identitate valabile, Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor, cu sediul în Bucureşti, are program cu publicul atât sâmbătă, cât şi duminică, în intervalul ora 7:00 - 21:00.

Peste 4.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă la ora 9:00, pentru a vota la alegerile parlamentare, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, s-au prezentat la vot 4.008 cetăţeni români.

De asemenea, 4.343 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de peste 8.300.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia - 796, Germania - 542, Spania - 504, Franţa - 245.

Votul în diaspora la alegerile parlamentare se desfăşoară pe parcursul a două zile, sâmbătă şi duminică.

Peste 4.300 de români au votat în străinătate până sâmbătă la 3.00 (ora României), la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea secţiilor vineri şi până sâmbătă la ora 3,00, s-au prezentat la urne 104 cetăţeni români, iar prin corespondenţă au votat 4.343 de alegători, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind de 4.447.

Cele mai multe voturi au fost exprimate în Australia şi China. Votul este în derulare în Asia şi, în funcţie de diferenţele de fus orar, secţiile continuă să se deschidă. În total 950 de secţii au fost organizate în străinătate.

Procesul electoral se desfăşoară pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, şi duminică, 1 decembrie, în intervalul orar 7:00 - 21:00 (ore locale), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23:59 în cazurile în care există alegători care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare sau se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot.

Turiştii, cetăţeni români cu domiciliul în România care se află în străinătate în perioada votării, nu pot vota la alegerile parlamentare din 30 noiembrie - 1 decembrie 2024.

Pot vota la alegerile pentru Parlamentul României, cetăţenii români care fac dovada domiciliului în străinătate cu paşaportul simplu electronic pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS) aflat în termen de valabilitate, sau a reşedinţei în străinătate, prin prezentarea unui document care o atestă, precizează Ministerul Afacerilor Externe.

Documentul care atestă reşedinţa în străinătate trebuie însoţit de un document de identitate, aflat în termen de valabilitate, emis de autorităţile române. Posesorii de CRDS nu mai trebuie să prezinte un alt document pentru a putea vota la secţiile de peste hotare.

Votul la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, din 30 noiembrie şi 1 decembrie 2024, a început vineri la 20,00 ora României, când s-a deschis secţia de votare organizată la Auckland, Noua Zeelandă.

În străinătate votarea se desfăşoară în 950 de secţii, pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7,00 - 21,00 (ora locală), şi duminică, 1 decembrie, între orele 7,00 - 21,00 (ora locală). Având în vedere diferenţele de fus orar, votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a 59 ore.

Secţiile din vestul Statelor Unite ale Americii şi Canadei vor fi ultimele care se vor deschide şi totodată ultimele care se vor închide luni 2 decembrie la 7.00 ora României.

Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, aceştia putând vota până cel mult la ora 23,59.

Alegătorii îşi pot exercita dreptul constituţional la orice secţie de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

Românii cu reşedinţa în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar.

Ministerul Afacerilor Externe a publicat pe site-ul său care sunt documentele care atestă reşedinţa în străinătate.

Optsprezece formaţiuni şi doi independenţi au intrat în cursa pentru noul Legislativ din partea diasporei.

Alegerile parlamentare se desfășoară prin vot pe liste, ceea ce înseamnă că alegătorii nu votează pentru un anumit candidat, ci pentru o listă de candidați propusă de partidele politice, alianțele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. 

În sistemul de reprezentare proporțională, locurile din Parlament sunt împărțite între partide în funcție de proporția de voturi obținute în fiecare circumscripție.

Pentru a putea obține mandate în Parlament, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 5% la nivel național sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții. Alianțele politice trebuie să treacă un prag mai ridicat, în funcție de numărul de partide care le compun: 8% pentru alianțele cu două partide, 9% pentru cele cu trei partide și 10% pentru alianțele cu mai multe partide.

Astfel, la alegerile parlamentare din 2024 vor candida 31 de partide și alianțe, iar pentru locurile din Parlament se vor bate și 19 organizații ale minorităților naționale. Partidele mari, cum ar fi PSD, PNL, USR, AUR și UDMR, vor avea liste complete în majoritatea circumscripțiilor, iar cele mai mari partide au pregătit un număr semnificativ de candidați pentru Senat și Camera Deputaților.

Parlamentul României este compus din 137 de senatori și 332 de deputați. Alegerea acestora se face pe baza unui sistem proporțional în cele 43 de circumscripții electorale, care corespund celor 41 de județe ale țării, municipiului București și circumscripției pentru diaspora. Fiecare circumscripție electorală este desemnată pentru a reprezenta o anumită zonă geografică, iar numărul de mandate alocate fiecărei circumscripții este proporțional cu numărul de locuitori.

De exemplu, fiecare circumscripție de deputați are un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru senatori, norma este de un senator la 168.000 de locuitori. 

Cetățenii români care au îndeplinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, au dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților și își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:

• cartea de identitate;
• cartea electronică de identitate;
• cartea de identitate provizorie;
• buletinul de identitate;
• pașaportul diplomatic;
• pașaportul diplomatic electronic;
• pașaportul de serviciu;
• pașaportul de serviciu electronic;
• carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Alegătorii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. 

Pentru a afla la ce secţie de votare sunt arondaţi, alegătorii pot introduce datele personale pe site-ul Autorității Electorale Permanente.

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizată în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18:00-20:00.

Procesul de votare în ţară se desfăşoară într-o singură zi, duminică, 1 Decembrie 2024, între orele 7:00-21:00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot.

Însă alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, dar şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel târziu la ora 23:59.

În diaspora se poate vota în două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7:00 și 21:00 şi duminică 1 decembrie, între orele 7:00 și 21:00.

La fel ca și în țară, dacă și după ora 21:00 vor fi alegători la sediul secțiilor de vot, precum și la rând în afara sediului secției, programul de votare se va prelungi până cel târziu la ora 23:59.

Listele cu candidații la alegeri parlamentare 2024, Senat și Camera Deputaților, au fost publicate pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC). Potrivit Biroului Electoral Central, pentru alegerile parlamentare 2024 au fost înregistrate candidaturile de la 31 de partide și alianțe și 19 organizații ale minorităților naționale.

PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor (639), având liste complete pentru 42 de circumscripţii, urmat de SOS România, unde candidează 636 de persoane, PNL - cu 630 de candidați, AUR - 621, Forţa Dreptei - 619, UDMR - 596, USR – 589 de candidați.

Lista candidaților pentru Senat

Lista candidaților pentru Camera Deputaților

Alegerile parlamentare 2024 sunt organizate într-un singur tur, iar viitorii senatori și deputați vor avea mandate de 4 ani.