×
Antena 3 S.A. utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.antena3.ro. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.antena3.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.Antena3.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

Boboci versus veterani: Parlamentul, înnoit în proporţie de peste 50%. Conducerea, în mâinile vechii gărzi

19 Mar 2009   •   13:19
Boboci versus veterani: Parlamentul, înnoit în proporţie de peste 50%. Conducerea, în mâinile vechii gărzi
 72
Camera Deputatilor
186 deputaţi şi respectiv 72 senatori nu au mai fost niciodată în Parlament, se arată într-un studiu al Institutului pentru Politici Publice materialul IPP, care indică faptul că actualul Parlament s-a înnoit în proporţie de peste 50% după aplicarea sistemului de vot uninominal. Această stare de lucruri nu se regăseşte însă şi la nivelul conducerilor celor două camere legislative unde predomină tot reprezentanţii vechii gărzi de parlamentari, mai susţine IPP.
Peste 50% dintre membrii actualului Parlament au fost schimbaţi faţă de anteriorul legislativ, susţine IPP. "Prin comparaţie cu mandatul trecut, senatorii (39%) sunt realeşi aproape în acelaşi procent ca şi deputaţii (40%). Precizăm că 186 deputaţi şi respectiv 72 senatori nu au mai fost niciodată în Parlament", se arată în materialul IPP.
De remarcat faptul că 7 deputaţi din actualul mandat provin din Senatul perioadei 2004 ? 2008. În sens invers, valul de deputaţi reprofilaţi ca senatori este mult mai mare. "Şi unii senatori au fost înainte deputaţi, ceea ce înseamnă că distribuţia candidaturilor anul trecut nu s-a făcut neapărat funcţie de experienţa dobândită în calitatea de deputat/senator. Astfel, 21 deputaţi din legislatura trecută au devenit în prezent senatori, iar 7 senatori din 2004 - 2008 au devenit deputaţi în actuala legislatură. Ţinând cont de numărul total mai mic de senatori faţă de cel al deputaţilor, este de reţinut totuşi că unii politicieni au preferat să candideze pentru Camera Deputaţilor probabil şi datorită numărului necesar de voturi pentru obţinerea unui mandat, mai mic decât în cazul Senatului, maximizându-şi astfel şansele de alegere", conchide studiul IPP.
Parlamentul României, un loc de muncă stabil pentru politicienii veterani
ONG-ul atrage atenţia însă asupra politicienilor care şi-au făcut din"Parlamentul României un loc de muncă stabil", mulţi dintre ei continuându-şi cariera legislativă ca membrii în conducerile celor două Camere.
"La o privire istorică asupra componenţei parlamentului din 1990, respectiv din 1992 până în prezentul, regăsim următorii politicieni: de la UDMR, din 1990: Gyorgy Frunda, Marko Bela, Verestoy Attila, Kerekes Karoly, Marton Arpad - Francisc, Varga Attila şi din 1992 Antal Istvan, Seres Denes; de la PDL (fost PD) din 1990: Radu Berceanu; de la PSD, din 1990: Adrian Năstase, Bogdan Niculescu Duvăz (anterior PD) şi din 1992: Cristian Dumitrescu (anterior PD), Eugen Nicolicea, Dan Mircea Popescu; de la PNL, din 1992: Crin Antonescu", remarcă IPP.
"Veteranii Parlamentului vin, aşadar, mai ales de la UDMR, formaţiunea cu cea mai scăzută rată de înnoire a reprezentanţilor săi în legislativul de la Bucureşti" mai notează autorii studiului.
"În concluzie, din toate datele de mai sus rezultă faptul că alegerile pe liste ?uninominale? din 2008, deşi numeric au înnoit componenţa actualului Parlament, nu au reuşit să ducă la o schimbare reală la nivelul puterii de decizie politică. Pretinsul proces de reînnoire a clasei politice nu a condus, până la urmă, la schimbări semnificative în structurile de conducere ale celor două Camere (Birourile Permanente, lideri de grupuri parlamentare). Nici actualul Parlament nu a promovat femeile în funcţii de conducere (comisii, grupuri parlamentare) cu o singură excepţie, preşedinta Camerei Deputaţilor? suţine IPP.
Fidelitate versus migrator politic
Studiul trage un semnal de alarmă şi asupra tendinţei crescând de reprofilare doctrinară a unor parlamentari. PDL este de altfel campion la ?convertirea? migratorilor politici la doctrina democrat-liberală.
"Din cei 130 de deputaţi realeşi, 16 (12,3%) şi-au schimbat apartenenţa la grupul parlamentar faţă de 2004: Viorel Arion (de la PNL la PDL), Marin Bobeş (PD - PSD +PC), Cristian Boureanu (PNL - PDL), William Brânză (PRM - PDL), Cătălin Ovidiu Buhăianu Obuf (PSD - PDL), Bogdan Cantaragiu (PRM - PDL), Petru Călian (PRM - PDL), Mircia Giurgiu (PRM - PDL), Florina Ruxandra Jipa (PRM - PSD + PC), Dănuţ Liga (PRM - PDL), Dumitru Pardău (PNL - PDL), Adriana Săftoiu (PD - PNL), Anghel Stanciu (PRM - PSD + PC), Cornel Ştirbeţ (PNL - PDL), Ioan Timiş (PSD - PNL), Raluca Turcan (PNL - PDL)", se precizează în studiul IPP.
La Senat, din cei 55 de parlamentari realeşi, 5 aparţin în prezent unui alt partid/grup parlamentar faţă de 2004: Mircea Cinteză (PNL - PDL), Viorel Constantinescu (PSD - PDL), Constantin Dumitru (PNL - PDL), Orest Onofrei (PNL - PDL), Lia Olguţa Vasilescu (PRM - PSD + PC).
"Gradul mai mare de fidelitate politică al membrilor Senatului se poate explica şi prin faptul că, de regulă, la Senat candidează liderii partidelor, fapt care face ca fenomenul migraţiei - cel puţin în rândul acestora - să aibă o incidenţă mai scăzută", explică IPP.
Nici eurodeputaţii aleşi în aceste funcţii la electoralele din noiembrie 2007 nu au dat dovadă de fidelitate faţă de cei care i-au trimis la PE. 10 din cei 35 de europarlamentari români aleşi prin vot direct 10 (28,57%) au renunţat la acest mandat atraşi de alte funcţii alese sau numite în administraţie: 8 dintre ei au candidat şi obţinut un mandat de parlamentar în noiembrie 2008, democrat-liberalul Sorin Frunzăverde a renunţat la PE pentru postul de preşedinte de Consiliu Judeţean, iar un alt parlamentar european, Marian Zlotea, a fost numit, în februarie 2009, Preşedinte cu rang de secretar de stat al Autorităţii Naţionale Sanitar - Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Senatorii, mai toţi licenţiaţi sau cu studii postuniversitare
Toţi senatorii din actualul mandat sunt licenţiaţi, 40% având şi titlul de doctor în diferite domenii, iar 37% urmând cursurile altor forme de învăţământ postuniversitar. "Aşadar, 77% din numărul total de senatori cuprinşi în prezenta monitorizare au urmat o formă de învăţământ postuniversitar. În proporţii relativ egale, (de 20%) senatorii sunt specializaţi în domeniul juridic sau economic", mai menţionează IPP.
88 dintre senatori au venit în parlament cu o experienţă deja acumulată în administraşia publică localaă, ca foşti consilieri judeţeni, consilieri locali sau municipali, prefecţi sau primari, viceprimari, precum şi cafoşti secretari de stat sau funcţionari militari cu grad înalt.
La Camera Deputaţilor, din cei 322 de reprezentanţi, un număr de 237 au făcut parte dintr-o structură administrativă publică înainte de a deveni parlamentari.
Marius Vulpe, Antena3.ro

sati