Cu ce angajamente de la Guvernul Ponta pleacă FMI din Bucureşti

de M.Z.    |    29 Ian 2013   •   16:02
Cu ce angajamente de la Guvernul Ponta pleacă FMI din Bucureşti Foto: Agerpres

FMI a negociat cu autorităţile angajamente pentru a continua programul stand-by ce presupun într-un termen scurt măsuri de reforme şi privatizări care, aplicate, ar face din Guvernul Ponta cel mai liberal executiv din România, în pofida unui buget, agreat cu Fondul, cu un puternic accent de stânga.

Cu trei din cinci obiective cantitative ratate - deficitul bugetar pe cash, arieratele bugetului central şi activele externe nete - dar şi cu trei din cinci ţinte indicative neîndeplinite, respectiv cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele companiilor de stat, Executivul de la Bucureşti a fost nevoit să ceară prea multe derogări de la boardul FMI pentru a nu livra ceva consistent la schimb.

Mai mult, România nu doar a ratat ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru 2012, de 3% plus/minus un punct procentual, dar rata anuală a ieşit şi din intervalul stabilit cu FMI pentru care sunt obligatorii consultări cu experţi internaţionali pentru a stabili măsuri suplimentare de combatere a creşterii preţurilor.

Cu toate acestea, şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, consideră că actuala politică monetară este adecvată, chiar dacă la precedenta misiune din noiembrie spunea că este nevoie de o întărire, care de altfel spune că s-a şi produs, pe canalul lichidităţii oferite în piaţă la finele anului trecut de banca centrală, potrivit Mediafax.

"Guvernul poate mări eforturile de a trage fonduri UE pentru infrastructură sau alte proiecte, care înseamnă fluxuri de capital gratis. Ar trebui să punem mai multă prioritate şi mai multe resurse pentru atragerea fondurilor UE, dar nu e suficient, mai ales că în trecut eforturile de absorbţie au fost dezamăgitoare", a spus de Vrijer, la conferinţa de închidere a misiunii de evaluare.

Astfel, singura soluţie pe care FMI o vede acceptabilă este eficientizarea semnificativă a companiilor de stat, prin privatizări şi introducerea managementului privat, dar şi prin lichidarea companiilor cu pierderi care nu pot fi viabilizate. Lista nu este deloc scurtă, iar termenele par, cel puţin la prima vedere, aproape imposibile.

Fondul insistă pe două domenii în care vede potenţial de dezvoltare, energie şi transporturi, dar apreciază că sunt necesare şi investiţii mari, mult peste capacitatea unui buget public care a fost construit să respecte măcar promisiunile electorale cu tentă socială: salarii, pensii, ramburasări de CAS şi TVA redus la pâine.

Ce promisiuni a făcut Guvernul

Potrivit scrisorii convenite în aceste zile, Guvernul s-a angajat să vândă în acest an pachetele majoritare de acţiuni la cel puţin şase mari companii Oltchim (privatizare sau lichidare; administratorul judiciar va prezenta la jumătatea lunii aprilie un raport privind situaţia companiei), Complexul energetic Oltenia (finalizare octombrie 2013), CFR Marfă (mijlocul lunii mai - precondiţie), Electrica (noiembrie 2013), Complexul energetic Hunedoara (mai - iunie, după fuziunea cu minele viabile din CNH), Poşta Română (mijlocul anului 2013) şi, posibil, Romgaz (după listarea din octombrie, final de an).

De asemenea, Executivul a promis că va lista la bursă pachete de acţiuni la Hidroelectrica (10%, imediat după ieşirea din insolvenţă), Romgaz (10%, cel târziu în octombrie), Transgaz (15%, aprilie, precondiţie), Nuclearelectrica (10% sfârşitul lunii mai 2013) şi Tarom (20%).

Guvernul va analiza viabilitatea a două companii din subordinea Ministerului Transporturilor, CFR Telecomunicaţii şi CFR Electrificare, iar până la jumătatea anului va decide dacă aceste societăţi vor fi privatizate, vor fi absorbitre de CFR Infrastructură sau vor fi lichidate. CN Huilei şi Termoelectrica vor intra în lichidare.

La toate companiile enumerate, cu excepţia celor care vor fi lichidate, la care se adaugă CFR Călători şi CFR Infrastructură, Guvernul s-a angajat să numească management privat, iar FMI a cerut ca autorităţile să se asigure că noii directori vor fi desemnaţi de firme independete de recrutare, exclusiv pe criterii profesionale.

La acestea se adaugă noi măsuri de liberalizare a pieţei energiei, prin crearea unui nou mecanism de transmisie a preţurilor la gaze (aprilie 2013) şi eleborarea fazei a treia a perioadei de liberalizare a tarifelor la distribuitorii de gaze (mai).

Mai mult, de Vrijer a afirmat fără echivoc că un nou acord nu poate fi negociat decât împreună cu CE, întrucât România este membru al Uniunii Europene.

De altfel, FMI a părăsit tradiţionalele ţinte pentru deficitul bugetar, calculate pe bază cash, de Vrijer arătând că în acest an şi în 2014 este mai important deficitul structural calculat pe bază ESA, care ar urma să scadă de la 1,9% din PIB în 2012, la 1,4% din PIB în 2013 şi 0,9% din PIB la finele anului viitor.

Citeşte şi Concluziile vizitei făcute de FMI în România







Parteneri
x close