Premierul Emil Boc, împreună cu Guvernul pe care îl conduce, se află, din nou, în faţa unui moment decisiv. Parlamentarii decid dacă îşi retrag sau nu încrederea acordată acestui Cabinet în data de 23 decembrie 2009. Moţiunea de cenzură depusă împotriva Executivului de către Alianţa PSD+PC, intitulată "Opriţi genocidul social!", este dezbătută şi votată, marţi, în plenul Parlamentului. Dacă va fi un vot "pentru", Emil Boc ar putea fi încă o dată demis. Democrat-liberalii sunt siguri că moţiunea va pica, iar calculele par să le dea dreptate. Situaţia s-ar putea schimba, însă, după ce unii deputaţi şi senatori PDL au anunţat că vor vota în favoare moţiunii sau că se vor abţine, în funcţie de ce le cer alegătorii. Pentru ca documentul să treacă, Opoziţia are nevoie de 236 de voturi "pentru", din totalul de 471 de parlamentari.
Moţiunea de cenzură "Opriţi genocidul social!" a fost depusă de Alianţa PSD+PC imediat după ce Emil Boc şi-a angajat răspunderea în Parlament pe legile care prevăd măsurile de austeritate, convenite cu reprezentanţii FMI la Bucureşti. Mai precis, pe "Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar" şi pe "Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor". În cele două proiete de lege sunt prevăzute, printre altele, reducerea salariilor bugetare cu 25% şi a pensiilor cu 15%.
Moţiunea de cenzură a fost citită în plenul Parlamentului pe 9 iunie, în absenţa premierului Emil Boc şi a miniştrilor din Cabinetul condus de acesta. Guvernul a fost reprezentat atunci doar de secretarul de stat Valentin Iliescu.
Citeşte textul moţiunii de cenzură "Opriţi genocidul social!" (pdf)
Proiectul moţiunii de cenzură are un motto din finalul operei "Scrisoarea III", de Mihai Eminescu: "Azi, când fraza lustruită nu mai poate înşela,/ Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?". Moţiunea însumează 17 pagini de critici la adresa Guvernului şi argumente împotriva reducerii salariilor şi pensiilor.
În proiectul moţiunii de cenzură se apreciază că reducerile de salarii şi pensii nu reprezintă "soluţia corectă", se impută faptul că, de fapt, "cancerul bugetar" este reprezentat de "clientela portocalie", se face referire la "dictatura cu repetiţie" şi se exemplifică criza multiplă - economic, socială, politică şi morală - prin care Guvernul Boc şi-a continuat "opera ediţiilor sale anterioare".
236 de voturi necesare pentru căderea Guvernului
Pentru a demite Executivul, Opoziţia trebuie să strângă minim 236 de senatori şi deputaţi, din totalul de 471 de parlamentari, care să voteze în favoarea moţiunii de cenzură.
Alianţa PSD+PC şi PNL au împreună 213 mandate, deci au nevoie de încă 23 de voturi. Acest calcul este valabil numai în cazul în care absolut toţi parlamentarii formaţiunilor se prezintă la şedinţa comună de marţi şi votează pentru destituirea cabinetului Boc.
Liderii PSD şi PNL au fost foarte vehemenţi: votul împotriva moţiunii echivalează cu excluderea din partid.
Social democraţii pornesc din start cu un vot în minus, cel al senatorului Cătălin Voicu, aflat în arest preventiv. Cu toate acestea, atât liderii PSD cât şi cei liberali spun că pot apărea schimbări în orice moment pentru că presiunea publică este foarte mare.
Pe de altă parte, democrat-liberalii dau asigurări că moţiunea nu are nicio şansă să treacă. Guvernul se bazează pe cele 227 de mandate ale PDL şi UDMR dar şi pe parlamentarii din grupul independenţilor, alte 26 de voturi. Mai sunt 5 persoane care nu sunt afiliate niciunui grup parlamentar. Liderul UNPR, Marian Sârbu, susţine că patru dintre aceştia sunt de partea Executivului. Astfel, se strâng 257 de voturi împotriva moţunii.
Dacă la acestea îi mai adăugăm şi pe cei 18 parlamentari ai minorităţilor, altele decât cea maghiară, care, în trecut, au votat pentru partidele aflate la guvernare, putem spune că Executivul nu are emoţii pentru ziua de marţi.
Cu toate acestea, însă, în ultimele zile au apărut ceva probleme în sânul arcului guvernamental. Democrat liberalii Georgică Severin şi Daniel Oajdea au declarat că vor vota pentru demiterea cabinetului Boc. De asemenea, deputatul PDL Teo Trandafir şi deputatul Uniunii Bulgare din Banat Niculae Mircovicia au nunţat că vor vota în favoarea moţiunii de cenzură.
20.000 de oameni, aşteptaţi la Parlament
De la anunţarea măsurilor de austeritate, în Capitală şi în mai multe judeţe din ţară au avut loc, zilnic, mai multe mitinguri de protest. Acelaşi lucru este anunţat şi pentru momentul în care se votează moţiunea de cenzură.
Aproximativ 20.000 de oameni sunt aşteptaţi să blocheze toate intrările în Palatul Parlamentului, inclusiv pe cea de serviciu, pe care a intrat ultima oară Emil Boc. În premieră, sindicaliştii vor aduce patru ecrane uriaşe, pe care toată lumea să poată urmări cum votează senatorii şi deputaţii.
Prin acţiunea de protest, sindicaliştii încearcă să îi convingă parlamentarii Puterii să voteze în favoarea moţiunii. Protestatarii sunt aşteptaţi să ajungă din mai multe zone din ţară. Cei din oraşele mai îndepărtate au pornit spre Capitală încă de luni seară.
Spre deosebire de protestele anterioare, manifestanţii au acum ocazia să urmărească dezbaterile pe moţiunea de cenzură şi votul pe cele patru panouri instalate în jurul Palatului Parlamentului.
Sindicaliştii susţin că, dacă moţiunea nu va trece, iar măsurile privind reducerile vor fi aplicate, vor continua protestele.
Ce se întâmplă după votarea moţiunii
Dacă moţiunea de cenzură trece, iar Guvernul pică, Executivul poate să exercite numai anumite atribuţii administrative până la numirea unui nou premier de către preşedintele statului şi validarea acestuia de către legislativ. Guvernul interimar nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia legi.
Dacă Guvernul pică, trebuie să se formeze o majoritate parlamentară, care să-i propună preşedintelui Traian Băsescu un nou premier.
Procedural, în cazul unei moţiuni de cenzură adoptate, "Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru" (Art. 77 din Regulamentul sedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).
În cazul în care o variantă de Guvern cade de două ori în Parlament, Legislativul poate fi dizolvat.
Potrivit articolului 89 din secţiunea privind Legiferarea Constituţiei României, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Totuşi, Parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Dacă moţiunea nu va fi votată, actualul Guvern va continua în aceeaşi formulă. Un al doilea demers de acest gen ar putea fi folosit până la finele lunii iunie.
Cabinetul Boc 2, primul Guvern demis printr-o moţiune de cenzură
Pe 13 octombrie 2009, un alt Cabinet condus de Emil Boc a fost demis, în urma unei moţiuni de cenzură. Guvernul Boc 2 a fost, astfel, primul Executiv din istoria postdecembristă care a fost înlăturat de la putere printr-o moţiune de cenzură.
Documentul, intitulat "11 împotriva României" a fost depus de parlamentarii PNL şi UDMR şi susţinut de PSD. Acesta a fost adoptat atunci cu 258 de voturi "pentru" şi 176 de voturi "împotrivă". Patru voturi au fost anulate, în timp ce 23 de parlamentari, 19 deputaţi şi patru senatori, au absentat de la vot: şapte parlamentari PSD, şase liberali, trei de la UDMR, doi ai PDL, patru de la minorităţi şi un independent.
Antena3.ro
