Un sondaj de opinie CURS, realizat în luna ianuarie 2026, la nivel național, plasează AUR pe primul loc în intenția de vot, cu un scor de 35%, un rezultat sub cel de anul trecut. După AUR, cei mai mulți români ar vota cu PSD (23%), PNL (18%) și USR (10%). Nici în topul încrederii politicienii care sunt la putere nu stau mai bine. Călin Georgescu conduce cu un scor de 36%, urmat de George Simion şi Nicuşor Dan.
Sociologii au explicat că începutul anului 2026 este unul „dominat de pesimism, neîncredere şi aşteptări economice negative”.
„Rezultatele indică o continuitate a stării de nemulţumire publică de la finalul anului 2025, cu accent pe deteriorarea percepţiilor privind direcţia ţării, funcţionarea instituţiilor şi evoluţia nivelului de trai”, a transmis CURS, într-un comunicat de presă.
Încrederea românilor în politicieni
Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, aflat sub control judiciar, acuzat de propagandă legionară și complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale, conduce în topul încrederii cu un scor de cu 36%, faţă de 60% opinii negative.
Podiumul este completat de George Simion (32%) şi Nicuşor Dan (31%). Ciprian Ciucu şi Sorin Grindeanu sunt la egalitate, cu 26% încredere şi-l devansează cu trei procente pe Ilie Bolojan (23%).
Diana Şoşoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%.
„În cazul unor figuri precum Dominic Fritz şi Anamaria Gavrilă, se remarcă un nivel semnificativ de necunoaştere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la nivel naţional. Per ansamblu, datele reflectă o criză de încredere în leadershipul politic”, au transmis sociologii CURS.
Cum ar vota românii dacă ar fi alegeri parlamentare
Într-un scenariu în care alegerile parlamentare s-ar organiza duminica viitoare, AUR ar obţine 35% din voturi, menţinându-se detaşat pe primul loc. Scorul însă este mai mic decât cel înregistrat de AUR anul trecut, când partidul condus de George Simion a trecut de 40% în sondaje.
PSD este cotat cu 23%, iar PNL cu 18%. USR ar obţine 10%, în timp ce UDMR şi SOS România sunt creditate fiecare cu 5%.
Partidul Oamenilor Tineri şi alte formaţiuni ar întruni câte 2%.
„Distribuţia intenţiilor de vot reflectă o fragmentare politică accentuată şi o capitalizare a nemulţumirii publice de către partidele percepute ca alternative la sistemul actual”, se arată în comunicatul de presă.
Încrederea în instituții
Evaluarea instituţiilor evidenţiază o polarizare clară între instituţiile percepute ca stabile şi cele politice, spun sociologii de la CURS.
Armata, Biserica şi Pompierii se bucură de cea mai bună imagine, cu procente de încredere cuprinse între 61% şi 80%, în timp ce Poliţia şi Uniunea Europeană depăşesc uşor pragul de 50% opinii pozitive.
La polul opus, instituţiile politice şi cele ale justiţiei sunt evaluate predominant negativ: Parlamentul şi Justiţia sunt respinse de 75% dintre respondenţi, Guvernul şi Curtea Constituţională de 73%, iar Preşedinţia de 67%.
76% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită
Percepţia populaţiei privind direcţia ţării rămâne covârşitor negativă. 76% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce doar 19% apreciază că direcţia este una bună, iar 5% nu au o opinie clar formulată.
„Acest raport profund dezechilibrat confirmă persistenţa unui sentiment colectiv de frustrare şi lipsă de încredere în evoluţia generală a ţării”, au transmis oficialii CURS.
Oamenii se așteaptă ca economia să meargă tot mai prost
Așteptările populației pentru anul 2026 sunt predominant negative. 63% dintre respondenți cred că situația lor economică și nivelul de trai se vor înrăutăți comparativ cu 2025, în timp ce 29% se așteaptă la o stagnare. Doar 7% anticipează o îmbunătățire. „Aceste date indică o lipsă aproape totală de optimism economic la nivelul populației”, potrivit CURS.
Nici în ceea ce privește evoluția prețurilor opiniile românilor nu sunt mai optimiste. Dimpotrivă. 56% dintre români se așteaptă la creșteri semnificative ale prețurilor în 2026, iar 34% anticipează creșteri moderate. Astfel, nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste reflectă o anxietate economică accentuată, concluzionează sociologii.
Sociologii concluzionează că sondajul „conturează imaginea unei societăți marcate de pesimism economic, neîncredere în instituțiile politice și absența unor lideri percepuți ca fiind capabili să ofere direcție și stabilitate. Percepția accentuată a deteriorării nivelului de trai, combinată cu așteptări inflaționiste foarte ridicate, creează un climat de tensiune socială latentă, cu potențial major de influențare a comportamentului electoral și a stabilității politice pe termen scurt”.
Sondajul CURS
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1.067 respondenţi, populaţie adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026.
Eşantionul este probabilist, multistadial şi stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Datele au fost validate pe baza ultimelor statistici INS şi ponderate în funcţie de vârsta electoratului.
Ştiri video recomandate
