Surse: CCR intră în ședință fără o opinie conturată pe legea pensiilor magistraților. Dacă nu se ajunge la majoritate, decizia se amână

Judecătorii CCR nu au o opinie conturată pe pensiile magistraților și aștaptă să ajungă la una majoritară și argumentată în urma dezbaterilor din ședință, au declarat surse pentru Antena 3 CNN.

Dacă nu se va întâmpla asta, atunci nu se vor pronunța azi pe pensii.

Potrivit surselor citate, dacă va fi o astfel de situație, judecătorii vor da totuși un termen foarte scurt pentru următoarea ședință, posibil chiar joi.

Curtea Constituţională a Românei (CCR) discută, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ÎCCJ) în legătură cu noul proiect de lege al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor, relatează Agerpres. Este pentru a doua oară în două luni când reforma pensiilor speciale se află pe mama judecătorilor CCR. Ultima dată, CCR a respins în totalitate proiectul de lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. 

Judecătorii de la Instanţa supremă au decis vinerea trecută, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

ÎCCJ: Legea discriminează magistrații

Instanţa supremă a remis un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituţională: 

• discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
• încalcă brutal independenţa justiţiei; 
• elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi;
• încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO;
• încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale;
• utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept;

„Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.

Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei.

Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanţa supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).

În plus, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări, spun magistrații. 
„Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, apreciază ICCJ. 

Proiectul de lege dezbătut astăzi de CCR conţine o avalanşă de creşteri de taxe. Impozitele locale, plătie la primării, cresc cu peste 70 la sută. Acest lucru înseamnă că la fiecare o sută de lei plătiţi anul acesta pe taxe locale, în mai puţin de trei săptămâni, românii vor scoate din buzunare încă cel puţin 70 de lei. 

Şi impozitele la maşini vor crește, în special pentru autoturismele poluante. pare şi un impozit de 40 de lei pentru maşinile hibrid.

Şi mediul de afaceri este lovit. Creşte impozitul pe dividende de la 10 la 16 la sută. La fel şi câștigurile din investiții și criptomonede vor fi impozitate cu 16%, față de 10% în prezent.

Tot în acest proiect de lege regăsim şi taxa pe sere şi solarii.

Premierul Ilie Bolojan a explicat recent că este nevoie de noi creşteri de taxe pentru că primăriile trebuie să facă rost de bani mai mulți în perioada următoare, deoarece Guvernul nu va mai putea să ajute financiar administrațiile locale, așa cum făcea până acum, din cauza situației dificile în care se află bugetul de stat, provocat de deficitul record.

La locuințe, majorarea ar fi de 70%, au calculat primarii din Asociația Municipiilor. Asta înseamnă că, dacă anul acesta am plătit un impozit la casă de 100 de lei, la anul ar trebui să dăm în plus 70 de lei

Curtea Constituţională a Românei (CCR) dezbate, miercuri, sesizarea Partidului AUR în legătură cu Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, act normativ care prevede şi creşterea taxelor locale.
Iniţial, CCR stabilise pentru 21 ianuarie 2026 discutarea acestei legi, însă Guvernul a cerut preschimbarea termenului.

Pentru această lege, Guvernul şi-a angajat răspunderea în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului în data de 1 septembrie şi pe 9 septembrie legea a fost transmisă pentru promulgare preşedintelui. După asumarea răspunderii Guvernului, pe 8 septembrie, proiectul a fost contestat la CCR de AUR.

Ulterior, Curtea Constituţională l-a declarat parţial neconstituţional. Concret, CCR a stabilit că este neconstituţională o prevedere referitoare la testarea funcţionarilor publici cu testul poligraf.
Legea a fost modificată în Parlament şi adoptată pe 18 noiembrie, însă proiectul a fost din nou contestat la CCR.

Legea are ca obiect de reglementare instituirea unui pachet de măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, al insolvenţei şi în domenii conexe, cu accent pe: utilizarea eficientă a resurselor statului român prin gestionarea prudentă a zonelor de optimizare fiscală, respectiv pentru a asigura un tratament egal, nediscriminatoriu şi transparent al tuturor plătitorilor de impozite şi taxe; restructurarea facilităţilor fiscale, mai ales a acelor categorii de facilităţi fiscale care şi-au atins obiectivele, iar menţinerea acestora nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv.

De asemenea, legea prevede reaşezarea sistemului de impunere în sfera taxelor şi impozitelor locale; instituirea unor noi reglementări fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit; utilizarea eficientă a fondurilor publice alocate pentru finanţarea diferitelor categorii de servicii publice la nivelul autorităţilor publice centrale, autorităţilor publice locale, instituţiilor publice de interes.