60 de lideri mondiali şi 70 de miniştri ai apărării şi externelor se reunesc mâine, în Ţara Galilor, la Summitul NATO, prima reuniune a alianţei după lovitura în securitatea Europei dată de Rusia.
Agenda summitului este dominată de găsirea unei modalităţi de reacţie a Alianţei la agresiunea Rusiei şi întărirea flancului Estic al NATO prin creşterea efectivelor militare în ţările baltice, Polonia, România şi Bulgaria.
România are un rol crucial la Summitul NATO. Cu sprijinul Alianţei, ţara noastră trebuie să împiedice ca Marea Neagră să fie controlată de Moscova. De aceea, prima opţiune a României este găzduirea unui număr important de forţe navale.
Nu este singurul punct din strategia României. Consolidarea bazei de la Câmpia Turzii ar acţiona pe două fronturi: ar controla posibilele tendinţe expansioniste ale Rusiei în regiune, dar şi pe cele separatiste din Transilvania. Polonia şi ţările baltice sunt cele mai vocale aliate şi cer vehement sporirea prezenţei militare pe teritoriul lor. Statele Unite, însă, sunt rezervate şi nu vor baze şi capabilităţi militare permanente pe flancul estic, pentru că ar provoca Rusia.
Pe masa liderilor mondiali stă planul măririi numărului de trupe terestre, navale şi aeriene şi rotirea lor prin antrenamente comune, intensificate, în ţările din Est.
Peste 1 miliard de dolari au investit Statele Unite în acest plan.
TRAIAN BĂSESCU, PREŞEDINTELE ROMÂNIEI: "România trebuie să-şi revizuiască imediat politica de finanţare a Armatei. Decât să pompăm bani către primari pentru a aduce voturi în campania electorală mai bine punem la dispoziţia Armatei resursele necesare pentru ca Armata Română să fie un partener viabil al statelor din NATO".
Afirmaţia a aruncat în aer din nou războiul dintre Palatele Cotroceni şi Victoria.
"Guvernul României respinge poziţia preşedintelui, în condiţiile în care, începând cu 2012, alocările bugetare pentru Apărare au crescut constant", a spus Victor Ponta într-un comunicat.
SUA vrea ca 2015 să fie anul investiţiilor în politica de securitate. Alianţa a alocat 440 de milioane de dolari pentru blindate, forţe navale şi misiuni de poliţie aeriană, 75 de milioane de dolari pentru exerciţii militare, 250 de milioane de dolari pentru infrastructură şi 125 de milioane de dolari pentru aprovizionare şi echipament.
