Noul plan de pace al Casei Albe pentru a pune capăt războiului din Ucraina include crearea unei zone demilitarizate în Donbas, renunțarea oficială a Kievului la statutul de membru NATO și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Donald Trump nu urmărește capitularea Ucrainei și probabil a devenit „victima unei operațiuni informaționale rusești”, scrie The Economist, citând surse guvernamentale americane.
Conform surselor publicației, subiectul cheie pentru președintele SUA sunt alegerile intermediare pentru Congres, care vor avea loc pe 3 noiembrie. Trump este „panicat” de aceste alegeri și îl vede pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept „țap ispășitor”, potrivit surselor The Economist.
Potrivit oficialilor americani, situația este complicată de trimisii speciali ai lui Trump la Moscova, Jared Kushner și Steve Witkoff. Aceștia „au interpretat greșit motivele lui Putin” și, prin urmare, sunt „vulnerabili manipulării rusești”. Elon Musk, un om de afaceri apropiat administrației prezidențiale americane, joacă și el un rol, iar sursele din The Economist descriu poziția sa față de Ucraina ca fiind „complicată”. Acestea adaugă că „Trump creează o situație teribilă, dar depinde și de idioți”.
Ce cuprinde planul de pace al Casei Albe pentru războiul din Ucraina
Între timp, Casa Albă este încrezătoare că Kievul nu obiectează la principalele prevederi ale noului plan de pace. Acesta include o zonă demilitarizată în Donbas, relaxarea sancțiunilor împotriva Kremlinului și o serie de acorduri economice. Potrivit publicației The Economist, un nou stimulent pentru Moscova a fost propunerea de a relua vânzările de gaze rusești către Europa și de a restabili conducta Nord Stream. În schimb, Ucraina urmează să primească un pachet de investiții și aderarea la UE în schimbul abandonării apartenenței la NATO. Cu toate acestea, Kievul se îndoiește de angajamentul autentic al Moscovei față de pace și se așteaptă ca partea rusă să prelungească negocierile.
Oficialii americani insistă că Trump nu urmărește capitularea Ucrainei, dar recunosc că relațiile dintre Washington și Kiev devin din ce în ce mai precare. În urma „acordului diesel” cu Putin din 9 octombrie, președintele SUA a intensificat brusc presiunea asupra ucrainenilor, acuzându-i că prelungesc războiul, cerând încetarea atacurilor asupra rafinăriilor de petrol rusești și cerând alegerea unui nou preşedinte în Ucraina. Situația a fost agravată și mai mult de întreruperile comunicațiilor prin satelit Starlink ale armatei ucrainene, care au început pe 14 octombrie, pentru care Musk și Casa Albă au refuzat să își asume responsabilitatea.
Pe 20 octombrie, trimisii speciali Kushner și Witkoff au convenit asupra principalelor detalii ale unui nou plan de pace cu Zelenski. Trump a declarat pe 22 octombrie că „suntem acum, pentru prima dată după mult timp, aproape de un acord de pace”.
Putin spune că a discutat cu Witkoff despre „arhitectura de securitate din Europa”
Vladimir Putin susține că dorește ca pe lângă pacea în Ucraina să negocieze și „un nou sistem de securitate în Europa”. Dictatorul rus a vorbit despre această perspectivă după discuția pe care a avut-o cu Steve Witkoff, emisarul lui Trump pentru războiul din Ucraina. Putin a făcut o serie de declarații pentru propagandistul rus Pavel Zarubin, la puțin timp după întâlnirea cu Witkoff, relatează The Moscow Times.
Discuția despre „noul sistem de securitate” din Europa face parte din încercările Rusiei de a forța revenirea NATO la granițele sale din 1997. Această teză despre retragerea NATO a mai fost adusă în discuție de mai multe ori și de Putin dar și de alți acoliți ai săi ca fiind un obiectiv strategic al Kremlinului.
„Scopul acestor negocieri va fi discutarea modalităților de asigurare a securității Ucrainei și Rusiei după încheierea unor acorduri de pace definitive, nu în urma unei simple suspendări a ostilităților pentru o perioadă scurtă de timp. Suntem pregătiți să reluăm aceste contacte pentru atingerea acestui obiectiv”, a spus Putin.
Dictatorul rus a mai susținut și că Ucraina nu ar trebuie să mai discute despre teritoriile pe care Rusia i le-a furat și vrea să le fure pentru că „ele aparțin Rusiei istorice”. El a spus și că e „nepotrivit” ca Ucraina să ceară în continuare evacuarea invadatorilor ruși din teritoriile sale recunoscute la nivel internațional.
El a invocat și așa-zisele „referendumuri” privind anexarea regiunilor ocupate la Rusia, susținând că „locuitorii acestora au luat singuri această decizie”. Acele simulacre ridicole, organizate în septembrie 2023, au fost folosite de Rusia ca motiv de „anexare” formală a teritoriilor ucrainene din estul țării la Rusia.
Putin a mai susținut că se poate discuta despre această chestiune „oricât de mult”, dar „Rusia nu poate fi învinsă pe câmpul de luptă și este imposibil să i se provoace o înfrângere strategică”.
„Nu vrem să purtăm un război împotriva Ucrainei. Dar dacă actuala conducere ucraineană vrea să lupte, atunci să lupte. Cred că putem ajunge la o înțelegere, suntem de acord cu acest lucru. Dar dacă cineva vrea altceva, bine, atunci va fi altfel. În orice caz, ne vom îndeplini misiunile și toate obiectivele operațiunii militare speciale (numele dat de ruși războiului lor de distrugere a Ucrainei - n. red.) vor fi atinse”, a declarat el.
