Românii nu îşi schimbă prea des religia, iar ortodocşii sunt rezervaţi atunci când vine vorba de căsătoria cu o persoană de altă confesiune. Ateii şi cei fără religie caută compania unei persoane care îşi pune încrederea într-o divinitate, aşa se face că jumătate dintre ei au rude de gradul I ortodoxe, catolice sau musulmane.
Românii sunt conservatori când vine vorba de orientarea religioasă. Un studiu al Fundaţiei Soros arată că peste 85% din populaţie se declară ortodoxă, în scădere cu doar 2 procente faţă de acum 10 ani. Restul populaţiei este alcătuită din 7% catolici, 2% protestanţi şi o proporţie similară neoprotestanţi. 1% dintre români susţin că sunt atei sau fără religie. Jumătate dintre aceştia provin însă din familii religioase sau au un partener cu orientare religioasă clară.
Catolicii au o toleranţă crescută pentru astfel de relaţii. Peste un sfert dintre ei au parteneri de religie diferită de a lor. La polul opus se situează cuplurile ortodoxe şi cele musulmane. 98% dintre ortodocşi şi, respectiv, 90% dintre musulmani formează cupluri omogene.
Când vine vorba de diversitate religioasă, Ardealul ocupă de departe primul loc, urmat de Banat şi Maramureş. Românii sunt mai degrabă stabili şi rareori trec de la o confesiune la alta. Cei 2% care au ales să schimbe ceva s-au îndreptat către altă religie pentru că s-au căsătorit, au avut o afinitate faţă de altă confesiune sau au fost dezamăgiţi de religia şi biserica veche.
Studiul a fost realizat în perioada 1-21 iunie pe un eşantion de 1.200 de persoane, cu o eroare de +/- 2,9%.
Repartizarea pe confesiuni religioase:
- ortodocşi: 85%
- catolici: 7%
- protestanţi: 2%
- neoprotestanţi: 2%
- atei, agnostici, fără religie: 1%>
Toleranţa faţă de partenerii cu altă religie:
- parteneri cu altă religie: 45% dintre romano-catolici
- parteneri cu aceeaşi religie:
- 98% ortodocşi
- 90% musulmani>
Motivele schimbării confesiunii religioase:
- căsătoria: 29%
- apropiere de noua religie: 25%
- dezamăgire faţă de vechea religie: 14%
- revelaţie: 11%>
