Fiecare român consumă anual circa 9-10 kg de mezeluri, conform unui studiu al Asociaţiei Române a Cărnii. Din totalul vânzărilor, ponderea cea mai mare o deţin salamurile, cu 40%, urmate de cârnaţi şi crenvurşti, cu 20% şi parizer, cu 15%.
Pentru a păstra aspectul şi termenul de valabilitate cât mai mare, producătorii adaugă preparatelor din carne potenţiatori de aromă şi aditivi alimentari. De asemenea, producătorii aleg să adauge o cantitate de şorici, apă, grăsime şi tendoane mult mai mare decât ingredientul de bază, carnea.
Cea mai mare parte din alimentele vândute pe piaţă, nu respectă normele de etichetare şi conformitate impuse de legislaţia în vigoare.
Deşi carnea ar trebui să fie ingredientul principal al mezelurilor, analizele de laborator realizate de Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) arată că aceste alimente conţin şi urme de ţesut muscular. Parizerul, crenvurştii şi salamul de vară aveau un conţinut de proteine mai mic cu 2% faţă de prevedereile legale, semn că la prepararea lor s-a folosit foarte puţină carne.
Datele ANPC arată că în 2010 au fost prelevate 367 de probe de la diferite produse alimentare, inclusiv preparate din carne şi s-a constatat că la 39,8% dintre probele examinate nu s-au repectat prevederile legale în vigoare.
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, a realizat pentru Gândul o listă a celor mai întâlnite practici de falsificare a cărnii şi produselor derivate:
- în primul rând, carnea care ar trebui să fie de calitate superioară, este înlocuită cu cea de calitate inferioară. Cu alte cuvinte, aceasta este înlocuită cu carnea dezosată mecanic. Această tocătură este formată din resturi de tot felul, cum ar fi tendoanele, care au o valoare biologică scăzută şi proteine de slabă calitate.
- de asemenea, se introduc la preparare condimente şi aditivi alimentari care au rolul de a masca toată carnea alterată. Când aceste E-uri sunt adăugate, carnea este prelucrată pentru a obţine alte produse.
- carnea de porc este adesea amestecată cu carne de măgar, nutrie, cal, dar şi de CÂINE sau PISICĂ. Nutriţionistul a menţionat că de cele mai multe ori originea cărnii nu este menţionată pe etichetă.
- unii din aditivii alimentari folosiţi la prepararea cărnii, reţin apa în corp sau stimulează balonarea şi procesele de putrefacţie colonice care cresc riscul de cancer la colon. De asemenea, asocierea amidonului cu proteine şi grăsimi animale accelerează apariţia supraponderalităţii şi obezităţii.
- înlocuirea proteinei din carne cu proteină vegetală este o altă procedură de a falsifica preparatele din carne.
Ingredientele care trebuie evitate:
Grăsimea multă, şoriciul, grăsimile saturate sunt ingredientele principale care îngraşă şi cresc nivelul colesterolului.
Tot odată, apa, care este folosită în cantităţi foarte mari la prepararea mezelurilor, trebuie amestecată cu un gelifiant, numit caragenan, cunoscut şi sub numele de E 407. Acesta este extras din algele de mare, iar astfel tu cumperi apa la preţ de carne. De asemenea există noi studii care arată că E 407 este vinovat pentru apariţia cancerului colorectal.
Nitritul şi nitratul de sodiu, cunoscute ca şi E250 şi E251, care au rolul de a da cărnii o culoare rozalie, apetisantă, pot duce la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În cazul sugarilor, nitrozaminele pot bloca hemoglobina, iar copiii mici pot muri prin axfisiere celulară din cauza acestora.
Monoglutamatul de sodiu, E621, care face mâncarea irezistibilă şi se găseşte şi în majoritatea bazelor pentru mâncare, este foarte toxic. Ingerarea cantităţilor mari de monoglutamat poate avea consecinţe cum ar fi: ameţeală, dureri de cap şi senzaţii de greaţă.
