Mama-surogat şi-ar putea găsi loc şi în legea din România. Cuplurile care nu pot avea copii ar putea apela, pe lîngă fertilizarea artificială, şi la varianta mamei-purtătoare. Ultimul proiect legislativ privind mamele purtătoare, sau mamele-surogat, îi aparţine unei deputate PDL. În România, să porţi o sarcină pentru un cuplu infertil este, de cîţiva ani, o practică. Recurg la ea familii care nu mai au nicio variantă dar care fac şi rost de bani, pentru că anunţurile spun clar: un copil costă. Sunt rare situaţiile în care mama-purtătoare acceptă nouă luni de sarcină doar ca binefacere.
"Sănătoasă, căsătorită, doresc să ajut, contra cost, o familie care îşi doreşte un copil". Sunt sute de astfel de anunţuri pe Internet şi încă şi mai multe cupluri care răspund la ele, disperate că nu pot avea copii.
În lipsa unei legi care să reglementeze clar cine şi în ce condiţii poate purta o sarcină pentru un cuplu infertil, în clinicile de la noi funcţionează principiul ce nu e interzis e permis.
În România, această procedură este acceptată, spre deosebire de Ungaria, Germania, unde se pare că biserica nu acceptă aşa ceva.
Toate contractele şi de donaţie şi de surogat sunt contracte care nu sunt comericale. Ele vor fi făcute fără remuneraţie. Femeia care apelează la o mamă-surogat poate avea cel mult 45 de ani, iar mama-purtătoare, între 20 şi 35 de ani şi neapărat trebuie să aibă măcar un copil.
Legea abia a fost depusă în parlament. Dacă proiectul va trece, Romania va fi a doua ţară din Uniunea Europeană, după Anglia, care reglementează problema mamelor-surogat. Dar nicio lege nu va tranşa dilemea cine e adevărata mamă, cea care naste sau cea care creste. Legea romaneasca este insa legea singelui. In tot acest hatis, biserica ortodoxa a refuzat să se pronunţe.
