Dosarul Institutului pentru Cercetări Alimentare (ICA) şi-a schimbat statutul în funcţie de stările preşedintelui Traian Băsescu.
Dosarul, cunoscut şi drept Dosarul Telepatia din cauza explicaţiilor halucinante ale procurorilor, a primit iniţial NUP de la Parchetul Înaltei Curţi, dar atunci Dan Voiculescu şi Traian Băsescu nu erau duşmani. Imediat ce relaţia dintre cei doi s-a stricat, au început să apară documente catalogate drept probe, care chiar dacă nu au legătură cu Dan Voiculescu, au reîntors dosarul din drum.
Potrivit luju.ro, procurorii DNA au depus sute de documente la dosarul Institutului pentru Cercetări Alimentare, chiar dacă multe dintre acestea nu au legătură cu prejudiciul de 60.000.000 de euro pe care îl reclamă.
Printre documente este şi declaraţia lui Vasile Popa, director general al institutului, cel care a denunţat privatizarea ca fiind ilegală. Trebuie spus însă, că, în instanţă, Vasile Popa şi-a revizuit integral afirmaţiile şi a spus că a făcut denunţul sub impresia unei stări de moment.
Printre documente este şi declaraţia lui Vasile Popa, director general al institutului, cel care a denunţat privatizarea ca fiind ilegală. Trebuie spus însă, că, în instanţă, Vasile Popa şi-a revizuit integral afirmaţiile şi a spus că a făcut denunţul sub impresia unei stări de moment.
"Regândind întreaga situaţie, astăzi pot să afirm că intervenţia domnului Voiculescu de a prelua ICA în cadrul holdingului GRIVCO a fost salutară şi salvatoare. Înclin să cred, realist vorbind, că domnul Voiculescu a avut o intervenţie benefică pentru salvarea institutului. Imboldul care m-a determinat să întocmesc şi să transmit sesizarea la Ministerul Justiţiei a fost determinat de faptul că mă durea sufletul să văd că Institutul de Cercetări Alimentare e pe cale de dispariţie. Acum îmi dau seama că acţiunea mea a fost greşit gândită, datorită unor stări de enervare de moment pe care le-am avut", a spus Vasile Popa în faţa judecătorilor.
De altfel, procurorii au luat în calcul în dosar şi articolele scrise în presa vremii despre privatizare, mai scrie luju.ro. În ciuda faptului că nu pot fi considerate probe, acestea se regăsesc în rechizitoriu.
La fel cum judecătorii au primit spre studiere o adresă anonimă, care nu poate fi considerată probă sau o adresă a Consiliului Concurenţei din care reiese că instituţia nu are motive să depună vreo plângere, procurorii au făcut exces de zel şi au ataşat dosarului şi o adresă a Curţii de Conturi, deşi aceasta nu a făcut vreun control la ICA, dar şi o lucrare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, despre care chiar DNA spune că nu conţine date relevante despre cei implicaţi în dosar.
La fel cum judecătorii au primit spre studiere o adresă anonimă, care nu poate fi considerată probă sau o adresă a Consiliului Concurenţei din care reiese că instituţia nu are motive să depună vreo plângere, procurorii au făcut exces de zel şi au ataşat dosarului şi o adresă a Curţii de Conturi, deşi aceasta nu a făcut vreun control la ICA, dar şi o lucrare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, despre care chiar DNA spune că nu conţine date relevante despre cei implicaţi în dosar.
Ca să justifice prejudiciul de 60.000.000 de euro, procurorii au folosit expertize ale terenurilor din jurul Institutului de Cercetări Alimentare din Băneasa, deşi terenurile respective sunt evaluate ca active şi nu ca parte din patrimoniu în vederea vânzării de acţiuni.
Documentele au fost folosite pentru că sumele se apropiau de cele pe care DNA le-a stabilit ca prejudiciu.
Documentele au fost folosite pentru că sumele se apropiau de cele pe care DNA le-a stabilit ca prejudiciu.
