Duminică se împlinesc 143 de ani de când Carol I de Hohenzollern ? Sigmaringen a fost proclamat domnitor al României. Ziua are însă mai multe semnificaţii. Tot pe 10 mai a fost ratificată proclamarea independenţei în 1877, iar în 1881 Carol I a fost încoronat prim rege al României.
Proclamarea lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al României a fost alegerea politicienilor de la Bucureşti, care au dorit schimbarea lui Alexandru Ioan Cuza cu un principe dintr-o dinastie europeană puternică. Carol a păşit pe pământ românesc pe 8 mai 1866, iar două zile mai târziu a ajuns în Capitală, fiind ?uns? domn al Principatelor Unite în cadrul unei ceremonii în Dealul Mitropoliei.
Cucerirea independenţei a dat o nouă semnificaţie zilei de 10 mai. În 1877, Carol a ratificat proclamarea independenţei, rostită cu o zi înainte în Parlament de Mihail Kogălniceanu. Aceeaşi dată a marcat în 1881 încoronarea lui Carol ca prim rege al României.
Carol I s-a stins din viaţă pe 27 septembrie 1914, la Castelul Peleş. Avea 75 de ani. Pe tron a urcat nepotul său, Ferdinand I. De numele celui de-al doilea rege al României se leagă Marea Unire din 1918, după un prim Război Mondial în care România a luptat împotriva Germaniei, ţara natală a regelui. Ferdinand a fost răpus de cancer în 1927.
Fiul cel mare, Carol, renunţase la moştenirea Tronului, astfel că rege a fost numit Mihai I. Deoarece Mihai era minor, ţara a fost condusă de o Regenţă până în iunie 1930, când Carol s-a întors în secret la Bucureşti şi s-a încoronat rege. Carol al II-lea a părăsit Tronul în septembrie 1940, după cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord, Cadrilaterului şi a nord-vestului Transilvaniei.
Mihai I a fost reîncoronat, însă puterea a trecut în mâinile generalului Ion Antonescu, iar după 23 august 1944 în cele ale comuniştilor. Mihai I a abdicat pe 30 decembrie 1947, luând calea exilului.
Antena 3
