Pe
20 mai se împlinesc 18 ani de când România a avut
parte de primele alegeri libere, de după cel de-al doilea Război
Mondial. Prezenţa impresionanată la vot a dat dovadă de faptul că
oamenii erau încrezători, plini de entuziasm, de dorinţă de
schimbare, dar mai ales de credinţa că votul fiecăruia va conta şi
va transforma lumea într-una mai bună. În anii ce au
trecut de atunci, prezenţa la vot şi entuziasmul românilor au
scăzut treptat.
În
urmă cu 18 ani, românii au avut şansa, din nou, să-şi
exprime votul în mod liber şi democrat, după o lungă
perioadă de comunism. La primele alegeri din România
postcomunistă s-a consemnat o masivă participare la vot: 86%.
Imediat
după revoluţie s-a înfiinţat Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională care a pregătit primele alegeri libere. Acestea au avut
loc pe 20 mai 1990 şi au fost câştigate detaşat de Ion
Iliescu şi Frontul Salvării Naţionale. Primul premier care a stat
în fruntea Guvernului, după 1990 a fost Petre Roman.
Apariţia
partidelor politice şi alegerile din mai 1990 reprezintă unul
dintre succesele acelei perioade, aşa cum participarea foarte mare
la vot exprima optimismul românilor pentru viitor. În
1991 a fost adoptată şi noua constituţie a României.
Această
perioadă, însă, a fost şi una dintre cele mai agitate pe
plan politic, economic şi social din istoria post-decembristă a
ţării. Scăderea abruptă a nivelului de trai şi a puterii de
cumpărare, şi creşterea inflaţiei şi a preţurilor sunt fenomene
care au afectat o mare parte din populaţie. Au fost totodată
motivele care au dus la primele demonstraţii ample de stradă,
împotriva conducerii nou alese.
Antena
3
