24 iunie, ziua naşterii lui Ioan Botezatorul, este şi sărbătoarea
Sânzienelor. Tradiţia spune că Sânzienele aduc noroc,
sănătate şi belşug în casele oamenilor. Tinerele fete îşi
pot afla ursitul, iar copiii sar peste foc, în semn de
purificare. Tradiţia se mai păstrează marţi doar prin unele
locuri din ţară.
În Bistriţa Năsăud, obiceiurile
de Sânziene se mai păstrează doar în localitatea
Măieru. Sătenii se adună, cu mic, cu mare, în jurul focului.
Fetele nemăritate speră că, de Sânziene, îşi vor afla
ursitul şi data când se vor mărita. Oamenii în vârstă
îşi amintesc cum era în trecut şi sunt convinşi că
tradiţia se va pierde.
De Sânziene fetele adună florile în buchete şi
împletesc coroniţe pe care le aşează apoi pe porţi, uşi,
ferestre şi chiar în straturile de legume, în semn de
bunăstare. Oamenii spun că sărbătoarea e legată de cultul
recoltei, al vegetaţiei şi păstrează în ea un amestec
fascinant de creştinism şi vrăjitorie.
În calendarul creştin
ortodox, pe 24 iunie, este celebrată naşterea lui Ioan Botezătorul,
considerat ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar şi cel
care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament. În
memoria creştinătăţii, el va rămâne cel care l-a botezat
pe Iisus Hristos în Iordan.
Antena3
