Ziua de 11 septembrie 2001 a deschis cu
siguranţă un nou capitol în relaţiile internaţionale, pe toate meridianele.
Avionul American Airlines nr. 11. Avionul United Airlines nr. 175. Avionul
American Airlines nr. 77. Avionul United Airlines nr. 93. Turnul Nordic 8:46,
14:46 ora României. Turnul Sudic, 9:03. Pentagon, 9:38. Miros de carne arsă,
trupuri în cădere, oţel încins, lacrimi şi teroare mondială, peste 3000 de
victime. Bali, 11 octombrie 2002.
400 de morţi şi răniţi. Istanbul,
noiembrie 2003. 63 de morţi. Londra,
7 iulie 2005. Peste 800 de victime. Sharm-El-Sheikh,
23 iulie 2005. 90 de morţi. Londra, 10
august 2006. Un complot brodit pentru zece avioane ce urmau a fi deturnate a
fost dejucat: cele zece aeronave ar fi părăsit Heathrow cu destinaţia Statele
Unite.
După 11 septembrie, autorul atentatelor ?
organizaţia Al Qaeda ? a cunoscut o
celebritate macabră care dăinuie şi astăzi. În acelaşi timp, au fixat un
precedent sinistru şi irepetabil. Statele Unite au ridicat ziduri virtuale de
nepătruns, normele de securitate au atins culmi nebănuite. Rezultatul: în
teritoriu nu au mai avut loc acte teroriste majore de şapte ani. Posibilele
tentative ale Al Qaeda au fost deturnate şi reduse la tăcere. Pusă în
dificultate, organizaţia şi-a mutat aria de operaţiuni pe vechiul continent,
unde beneficia de sprijinul teroriştilor ?amatori? din cadrul unor comunităţi musulmane
respectabile. Datorită unor asemenea amatori imprudenţi, la Kent, în Marea
Britanie, a putut fi prevenit un atac: unul dintre atentatori a uitat reţeta de
dozaj a amestecului exploziv şi a cerut informaţii prin mail?
Discursul
lui Osama
Liderul istoric al organizaţiei revine
câteodată în atenţie cu câte un material filmat în care îşi declamă ideile
măreţe în lupta pentru supremaţia globală, anti-americană, anti-ghiauri şamd.
Anul trecut însă, chiar şi el a făcut oarece schimbări în discurs, utilizând
termeni precum ?presiunea ratei dobânzilor?, ?ipoteci?, ?capitalism? sau
?încălzire globală?. Responsabil pentru această nouă strategie ar fi ?ofiţerul
PR? Adam Gadahn (zis Azzam Americanul), californian convertit la Islam,
pasionat de heavy metal şi primul american acuzat de trădare după 50 de ani. Pe
numele său adevărat Adam Pearlman, este bănuit că ar fi agent Mossad, iar
înainte de convertire dădea impresia unui sionist înflăcărat care agresa şi
jignea musulmanii. El este aşadar cel care a creat noul rol de luptător
antiglobalizare pentru bin Laden şi mai mult decât atât: a intervenit în
look-ul teroristului. În ultimele înregistrări, acesta are părul mai negru şi
barba mai deasă, motiv pentru care a stârnit comentarii hilare.
Membrii
Al Qaeda
Armata mai recentă a organizaţiei pare a fi
formată din musulmani europeni de a doua sau a treia generaţie, pe lângă
înverşunaţii convertiţi. Înregistrări video postate pe internet arată însă că
Al Qaeda se foloseşte şi de copii, pe care îi antrenează în tabere speciale
pentru Jihad. Astfel, copii irakieni, cu vîrste între 10 şi 15 ani, sunt
instruiţi în utilizarea armelor de foc şi în
comiterea de răpiri. O ştire difuzată în februarie vorbea chiar despre două
femei cu sindrom Down trimise la moarte ca atentatoare sinucigaşe.
Teatrele
de operaţiuni din Irak şi Afganistan
Metodele folosite de structurile teroriste din
Irak au evoluat, în special de la încheierea conflictului militar din mai 2003.
Astfel, atât teroriştii, cât şi insurgenţii, dispun de arme uşoare, aruncătoare
de grenade, arme de artilerie şi infanterie în atentatele împotriva forţelor
coaliţiei. Cele mai frecvente sunt atacurile cu mortiere, folosite în atentate.
Ar mai fi dispozitivele explozive improvizate şi maşini-capcană statice sau în
mişcare. Din 2005, răpirile şi execuţiile de jurnalişti, diplomaţi sau
funcţionari publici au devenit o practică curentă. În timp, presiunea a devenit
uriaşă: în timp ce familiile răpiţilor imploră autorităţile să negocieze cu
teroriştii, guvernele se feresc să facă vreo concesie, pentru a nu crea
precedente periculoase. Au existat totuşi state dispuse la negocieri. Este
cazul statului Filipine, care şi-a retras trupele din Irak pentru a obţine
eliberarea unui ostatic.
Din păcate însă, cele mai dese victime ale
răpirilor sunt irakieni obişnuiţi, iar autorii sunt bandiţi oarecare, în
căutarea unui câştig rapid. Totuşi, pe măsură ce se ?antrenează? mai mult,
aceşti bandiţi la drumul mare încep să răpească şi străini, pe care îi ?vând?
mai departe grupărilor teroriste precum Al Qaeda. Tot irakienii de rând sunt
cei loviţi în atentatele teroriste, zeci de mii de oameni fiind ucişi în
ultimii cinci ani. Potrivit unor date neoficiale, ar putea fi vorba chiar şi de
100.000 de victime.
Totuşi, în ultimul an, puterea Al Qaeda în
Irak a avut de suferit. Respinşi de brutalitatea Al Qaeda şi de încercările
acesteia de a impune cu forţa propria versiune a Islamului, mulţi musulmani
suniţi s-au întors împotriva grupării. Au format aşa-numitele Consilii ale
Redeşteptării, pentru a-i izgoni pe insurgenţi din zonele lor, în acest scop
colaborând chiar şi cu americanii. Provincia Diyala, aflată chiar la nord de
Bagdad, rămâne însă un bastion Al Qaeda, unde luptătorii izgoniţi din alte
regiuni s-au concentrat.
Influenţa în scădere în zonă ar putea duce la
o nouă mişcare periculoasă: reţeaua Al Qaeda ar putea să se reorienteze către
Afganistan, unde pierderile americane sunt mai însemnate. ?Nu vor abandona
Irakul?, consideră David Petraeus, comandantul trupelor americane în Irak.
?Ceea ce vor face cu siguranţă este să realoce o parte din resursele destinate
Irakului către Pakistan şi Afganistan. Este o mare pierdere pentru Al Qaeda,
care considera până nu demult că, în apropiere de Golful Persic, va fi capabilă
să înfiinţeze un stat islamic militant, în cârca Irakului. Poate tocmai de
aceea, încă din luna iulie a acestui an, se constată mai multe victime civile
ale atentatelor în Afganistan, faţă de Irak. Din păcate, afganii sunt un popor
greu de ?liniştit?, a încercat URSS şi nu a avut succes, ca atare un conflict
în zonă va fi la fel de îndelungat şi dur.
Al
Qaeda, scurt istoric
În 1979, când Uniunea Sovietică invada
Afghanistanul, Abdullah Azzam,
palestinian membru al Fraţilor Musulmani, a înfiinţat un birou de recrutare cu
scopul de a aduna tineri musulmani voluntari pentru frontul afgan. În timp,
biroul de recrutare s-a metamorfozat în grupul terorist cunoscut sub numele de
Al Qaeda - baza. Osama bin Laden, tânăr
recrut originar din Arabia Saudită, a fost entuziasmat de război şi a fost de
acord să înfiinţeze filiale ale Biroului peste tot în lume, inclusiv în SUA.
Azzam a strâns fonduri şi recruţi în Orientul Mijlociu, Marea Britanie şi
Statele Unite, iar bin Laden, pe lângă sprijinul financiar, s-a ocupat de pregătirea
militară a combatanţilor. Experţi în războiul de gherilă, sabotaj şi operaţiuni
speciale au fost aduşi în Afganistan din toată lumea.
În decursul primului an, mii de voluntari au
fost antrenaţi în tabăra din Peshawar. Peste 5000 proveneau din Arabia Saudită,
3000 din Algeria, 2000 din Egipt, Yemen, Pakistan şi Sudan. Principalele
scopuri ale Biroului se legau de preveirea conflictelor dintre suniţi şi şiiţi,
dar şi îndrumarea recruţilor pe drumul cel bun al jihadului, fără a ignora
învăţăturile sfinte ale Coranului.
În 1988, bin Laden şi teroriştii egipteni au
format efectiv Al Qaeda, în scopul luptei împotriva SUA, Israelului şi statelor
musulmane ?renegate?. Oamenii lui bin Laden au fost antrenaţi să folosească
arme sofisticate, organizaţia posedând inclusiv rachete anti-aeriene. Resursele
financiare proveneau din averea personală a lui bin Laden, graţie
contribuţiilor oferite de organizaţii islamice de caritate dar şi a comerţului
de droguri provenite din Afganistan, inclusiv laboratoare de rafinare a heroinei.
Reprezentanţii celei mai extremiste forme de fundamentalism islamic, talibanii, au devenit miliţiile private
ale Al Qaeda.
Ella Moroiu, Antena3.ro
