Duminică, 1 iunie, între orele 7:00 şi 21:00,
România îşi alege primarii, consilierii locali şi judeţeni, în cadrul primelor
alegeri locale de după intrarea în Uniunea Europeană. Alegătorii îşi vor putea
exprima votul numai la secţia de votare
la care sunt înscrişi, în localitatea de reşedinţă: nu vor mai fi
organizate secţii speciale de vot în gări, autogări sau aeroporturi. Cele patru
buletine de vot pe care le veţi primi la secţia de votare conţin numele
candidaţilor la primării, membrilor consiliului local, membrilor consiliului
judeţean, respectiv numele candidaţilor la preşedinţia consiliilor judeţene.
Cel de al doilea tur de scrutin va fi organizat la 15 iunie.
Vot
uninominal pentru primari şi preşedinţii consiliilor judeţene
Legea votului uninominal, adoptată în plenul
Camerei Deputaţilor la începutul lunii martie, presupune - în principal - ca
fiecare senator, deputat şi preşedinte de consiliu judeţean să fie ales prin
vot direct, şi nu de pe listele de partid, ca până acum. Aşadar, preşedinţii consiliilor
judeţene vor fi aleşi de către cetăţeni, şi nu de către consilierii judeţeni - ca
până acum. Este necesar un singur tur de scrutin, astfel încât candidatul care
a obţinut cele mai multe sufragii va deveni preşedinte. Sistemul a fost
acceptat de Guvern la presiunile PSD, care a ameninţat cu moţiune de cenzură în
cazul în care nu ar fi fost aplicat la alegerile de duminică. Prin introducerea
sistemului de vot uninominal miza creşte foarte mult, iar lupta electorală a
fost mai acerbă.
Partidele, alături de candidaţi, sunt nevoite
să mobilizeze puternic electoratul. De cealaltă parte, alegătorul are două
opţiuni: să rămână fidel convingerilor, susţinând candidatul / partidul
favorit, chiar dacă acesta nu are şanse, sau preferă un candidat cu şanse reale
de câştig. Mai mult, unele partide pot decide la rândul lor să susţină
candidatul altui partid. Ca atare, factori precum votul fragmentat între
partide sau rata participării pot produce surprize, propulsând câştigători
surpriză.
În mod tradiţional, primarii sunt aleşi ca şi
până acum, în sistem uninominal. Consiliile locale şi cele judeţene vor fi
alese pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit
principiului reprezentării proporţionale. Vicepreşedinţii consiliilor judeţene,
precum şi viceprimarii, vor fi stabiliţi prin vot indirect de către consiliile
judeţene, respectiv consiliile locale. Guvernul a introdus o restricţie care
interzice candidaturile duble pentru funcţia de primar şi pentru cea de preşedinte
de consiliu judeţean.
Sunt disponibile 3000 de posturi de primar şi
aproximativ 40.000 de posturi de consilier local, la care se adaugă şi
posturile de preşedinte de consiliu judeţean. Pe lângă candidaţii independenţi,
se întrec duminică 54 de formaţiuni politice, atât partide, cât şi alianţe.
Preşedintele
consiliului judeţean
Consiliul judeţean este o autoritate
deliberativă a administraţiei publice locale, care coordonează activitatea
consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea serviciilor publice de interes
judeţean. Puterile unui şef de consiliu se întind de la asigurarea respectării
prevederilor Constituţiei până la protecţia copilului. Iată-le cele mai
importante:
* conduce şedinţele consiliului judeţean;
* coordonează şi controlează activitatea
instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea CJ;
* exercită funcţia de ordonator de credite şi întocmeşte
bugetul propriu al judeţului;
* propune consiliului spre aprobare
organigrama, statul de funcţii, numărul de personal al aparatului propriu de
specialitate;
* propune consiliului numirea şi eliberarea
din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor instituţiilor publice şi serviciilor
publice de sub autoritatea acestora.
Corelate cu poziţia politică şi cu atribuţiile
de coordonare a activităţii consiliilor locale, aceste mijloace îi conferă
puterea de a controla dezvoltarea judeţului, impulsionând zone în moduri
diferite. În ce priveşte raporturile dintre şeful şi membrii consiliilor, votul
uninominal le poate complica, dacă aceştia au apartenenţe politice diferite.
Cu patru zile înainte de scrutin, Guvernul a
adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă privind localele. Se prevede ca validarea
primarilor să aibă loc în camera de consiliu a tribunalului în faţa
preşedintelui acestei instanţe, în decurs de 20 de zile de la data alegerilor.
În două zile de la validare, preşedintele consiliului depune jurământul în faţa
preşedintelui tribunalului. În trei zile de la depunere, şeful va convoca
şedinţa de constituirea a consiliului. Dacă nu se pot reuni trei şedinţe
consecutive, preşedintele poate invalida consilierii absenţi, să numească
supleanţi sau, dacă nici aceştia nu există, să dispună noi alegeri.
Legea votului uninominal a fost completată
zilele acestea şi prin specificaţii privind colegiile uninominale care, în
Bucureşti, nu trebuie să depăşească limita teritorială a sectoarelor. În cadrul
unei circumscripţii electorale (judeţ sau sector), delimitarea se face în
funcţie de numărul locuitorilor, astfel încât să nu permită o diferenţă mai
mare de 30% între colegiul cu cel mai mare număr de locuitori şi cel cu cel mai
mic număr de locuitori.
Noutăţi
electorale
Merită menţionat, în primul rând, faptul că
viitorii primari vor gestiona aproape 20 de miliarde de euro, bani veniţi de la
Bruxelles pentru proiecte de îmbunătăţire a calităţii vieţii oamenilor şi a
infrastructurii. În plus, au fost acceptate în premieră candidaturile preoţilor
la consiliile locale. Aceştia au nevoie însă de acordul superiorilor ierarhici
din zona respectivă, cu condiţia să participe la alegeri ca independenţi.
De asemenea, la alegerile locale de anul
acesta pot candida şi vota, pentru prima dată, şi cetăţenii UE cu reşedinţa în
România. Ei sunt înscrişi pe listele electorale complementare, care au caracter permanent
şi cuprind toţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot aflaţi în evidenţele
Oficiului Român pentru Imigrări şi domiciliul sau reşedinţa în localitatea
pentru care se întocmeşte lista. Listele sunt întocmite şi actualizate anual de
către primar, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru
Imigrări. Cetăţenii UE îşi pot exercita dreptul de vot pe baza documentelor
de identitate emise de autorităţile din statul membru de origine (paşaport,
carte de indentitate), dar şi pe baza documentelor eliberate de autorităţile
române (permis de şedere temporară, permis de şedere permanentă sau carte de
rezidenţă permanentă).
Campanie
electorală la puterea web
Difuzarea de materiale electorale în presa
scrisă, audio şi tv se încheie cu 48 de ore înainte de ziua alegerilor. În
schimb, materialele publicate online sunt libere să circule în continuare. Rolul
lor nu este însă întotdeauna de susţinere. Dimpotrivă, mediul virtual a făcut
posibilă înfierarea puternică a greşelilor penibile de campanie. Trăsnite, ingenioase sau de-a dreptul scandaloase, materialele
electorale controversate nu pot trece neobservate şi, mai mult ca sigur, unii
pe asta au şi mizat. Graficieni creativi au zugrăvit chipul şi asemănarea
candidaţilor, de pildă, într-un poster leit operei lui Da Vinci, Cina cea de
Taină. Un primar credincios pentru Arad, alături de ucenicii consilieri.
În două spoturi publicitare, un posibil viitor primar se foloseşte de imaginea
unui băieţel care, plictisit de cada de acasă, îşi doreşte o piscină. Prin
analogie ?să facem Baia Mare?, alături de un nou primar destoinic. Un alt
candidat independent ?le-o face? adversarilor, dar numai cu prezervativ. Se
întâmplă la Bistriţa, unde un astfel de afiş prezintă acest mijloc de
contracepţie pe un deget ridicat. În cele din urmă, la Năvodari, un potenţial
edil şi-a tatuat numele şi mesajul electoral pe coajă de ou. Desigur, deasupra
termenului de garanţie.
Procedura
de atribuire a mandatelor
Alegerile pentru consilieri, primari şi
preşedinţii consiliilor judeţene sunt valabile indiferent de numărul
participanţilor la vot. Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul
electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, adică
5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia
respectivă. Pentru alianţele politice sau electorale, se adaugă 2%. Pentru alianţele
cu cel puţin trei membri, pragul electoral este de 8%.
Mandatele se repartizează ţinând cont numai de
partidele, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi
care au întrunit pragul electoral. Repartizarea mandatelor de consilier se face
după cum urmează:
Etapa I. Biroul electoral de circumscripţie
stabileşte numărul de mandate ce revin fiecărei liste de candidaţi, precum şi
candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral, determinat prin
împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi
candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral la numărul total al
mandatelor de consilier din circumscripţia respectivă. Biroul repartizează
fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în
numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă. Este
declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin
egal cu coeficientul electoral.
Etapa II. Biroul repartizează mandatele
neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice şi alianţele care
au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi
neutilizate. Mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice şi
alianţelor în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare
partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. În cazul în care rămân
mandate nerepartizate, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora.
Dacă nici una dintre organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, nu a obţinut cel
puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier organizaţiei care a
întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil
exprimate dintre toate aceste organizaţii. Atribuirea mandatelor se face de
către biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor pe
listă şi începe cu lista de candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai
multe voturi.
Pentru funcţia de primar, centralizarea
voturilor se face de către biroul electoral de circumscripţie, fiind declarat
primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă
niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate,
se organizează un al doilea tur de scrutin. Acesta se organizează şi în caz de
balotaj între mai mulţi candidaţi la funcţia de primar.
Scrutinul
în RON
Aproape 70 de milioane RON au fost alocaţi de
Guvern pentru organizarea alegerilor în cele 17.000 de secţii de votare. Din
suma totală, circa jumătate este suportată din bugetele consiliilor locale.
Ella Moroiu, Antena3.ro
