În ședința din 18 decembrie, Executivul a aprobat o propunere venită din partea Ministerului Culturii privind instituirea indemnizațiilor de merit pentru persoanele care fac dovada excelenței într-un domeniu al patrimoniului cultural imaterial, deținătoare ale titlului onorific de ”Tezaur uman viu”.
Cum poți primi indemnizaţia de merit
Cei care vor să primească indemnizaţia de merit în domeniul patrimoniului cultural imaterial trebuie, înainte de orice, să deţină titlului onorific de ”Tezaur uman viu”
Alte condiții de îndeplinit:
- să aibă vechime neîntreruptă în activitatea de promovare a patrimoniului cultural imaterial;
- să dețină merite excepţionale în păstrarea, transmiterea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial;
- să aibă merite excepţionale în realizarea, interpretarea ori crearea elementelor patrimoniului cultural imaterial;
- să fi primit distincţii naţionale în domeniul patrimoniului cultural imaterial.
”Tezaurele umane vii” sunt meşteri în prelucrarea lemnului, a metalelor, pieilor şi blănurilor, în realizarea portului popular. Tot aici intră și cântăreţii de muzică vocală şi instrumentală.
Trebuie precizat faptul că titlul de „tezaur uman viu” este viager, personal și netransmisibil. Această distincție se acordă de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
Ce valoare are titlul de ”tezaur uman viu”
Potrivit legii, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit este egal cu o sumă ce reprezintă de trei ori valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată.
Suma primită este neimpozabilă, conform Legii nr. 118 din 15 martie 2002. Banii se plătesc de la bugetul de stat.
Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2023, Guvernul a stabilit salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 3.300 lei lunar, fără indemnizații, sporuri şi alte adaosuri.
Făcând calculul, observăm că românii care dețin titlul de „tezaur uman viu” primesc lunar o indemnizație de merit în valoare de 9900 de lei, scrie gândul.ro.
La nivelul județului Bihor, scrie bihon.ro, sunt patru beneficiari ai acestui titlu.
Moise Gavra, născut în 1932, este meșter cojocar, specializat în prelucrarea pieilor și a blănurilor. El este recunoscut la nivel național pentru bituşele şi cojoacele frumos brodate.
Marius Mihuţ (52 de ani) duce mai departe tradiţia făuririi viorii cu goarnă, instrument simbol al zonei. Lemnul pentru construirea viorii și montajul pieselor de rezonanță sunt realizate manual, după tehnici vechi de construcție. Meșteșugul său a ajuns în colecții private din Ungaria, Germania, Austria, Italia, America sau Japonia.
Petru Haşaş, din Vadu Crişului, are 68 de ani și este olar și a învăţat meşteşugul de la tatăl său.
Salvator Cornel Palladi (născut în 1946, în Beiuș) este un renumit lutier. El face viori din lemn de paltin, cireș roșu, lemn nobil din rădăcină de nuc; materialul folosit trece printr-un proces de uscare naturală de 5-6 ani.
”Tezaur uman viu” este, de fapt, o inițiativă a UNESCO și urmărește salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.
