George W.Bush a plecat luni în turneul de adio. Regele a murit, trăiască regele! Rămâne să aflăm cine va fi acesta ? democratul de culoare Barack Obama sau vârstnicul republican John McCain. După cum se stabileşte în Constituţia SUA, alegerea preşedintelui este făcută de către electorii aleşi în fiecare stat. Autoritatea care ia decizia finală în alegerea viitorului preşedinte SUA este colegiul electoral, care cuprinde electori din fiecare stat, numărul acestora fiind egal cu reprezentanţii fiecărui stat în Casa Reprezentanţilor şi în Senat. Toate statele (cu excepţia a două dintre ele) oferă voturile electorale pe principiul ?câştigătorul primeşte tot? candidatului care a primit cele mai multe voturi ale populaţiei din statul respectiv.
Democraţii
Deşi candidatul partidului urma a fi decis
abia la convenţia din luna august, în urmă cu câteva zile era deja clar pentru
toată lumea că Hillary Clinton a fost îngenuncheată. Aşa că, sâmbătă seară,
Hillary şi-a anunţat retragerea din cursa electorală. Barack Obama nu s-a
grăbit să dea declaraţii în ceea ce priveşte alegerea ei pentru postul de
vicepreşedinte. În schimb, şi-a început campania electorală în Virginia, un
stat de republicani convinşi. În sondaje, democratul este mai popular cu cinci
procente decât John McCain: potrivit USA Today, Obama ar ieşi învingător, cu 49%
din sufragii, faţă de 44%, cât ar reuşi să strângă contracandidatul său.
Barack Obama este descris de
presa din State ca un candidat extrem de şarmant, cu multă carismă, un om
inteligent, dar fără nici un fel de experienţă în afară de cea politică. Motiv
pentru care McCain îl atacă astfel: ?Ştiu că ceea ce vrea să facă senatorul
Obama poate să ne arunce într-un război şi mai mare, cu sacrificii şi mai mari.
Iar pacea va fi şi mai departe, iar americanii vor fi în calea răului şi nu pot
lăsa acest lucru să se întâmple?. Cu toate acestea, o Europă sătulă de
războaiele duse de SUA îl susţine pe Obama, acordându-i 52 de procente în topul
preferinţelor. McCain nu a obţinut decât 15%. Obama beneficiază până şi de
sprijinul lui Fidel Castro... Fostul preşedinte cubanez îl califică drept ?cel
mai avansat candidat? pentru cursa către Casa Albă.
Republicanii
Sprijinul nedorit din partea
revoluţionarului i-a oferit senatorului John McCain o nouă oportunitate să pună
sub semnul întrebării încrederea în politica externă a lui Obama. În campanie,
candidatul republican a încercat constant să exploateze suportul primit de
Obama de la organizaţia teroristă Hamas. McCain s-a folosit şi de alte declaraţii
făcute de Obama: senatorul de Illinois a declarat la Miami că va menţine
aproape toate sancţiunile comerciale împotriva Cubei, în speranţa că va împinge
statul spre democraţie, dar s-a angajat că va uşura restricţiile faţă de
cubanezii aflaţi în exil în SUA, permiţându-le acestora să trimită bani
rudelor. Totodată, Obama a repetat faptul că este dispus să aibă o întrevedere
cu Raul Castro, care în februarie l-a succedat pe fratele său la conducerea
ţării, devenind primul nou lider al Cubei după 49 de ani.
Atacurile îndreptate de
McCain către Barack Obama se împletesc cu strădania de a câştiga electoratul
lui Hillary Clinton. Este demn de luat în seamă faptul că, vara trecută,
senatorul, în criză acută de bani şi consilieri, a fost pe punctul de a renunţa
la candidatură. Iată că a reuşit să câştige încrederea celor 1191 de delegaţi
republicani, iar astăzi îl înfruntă pe mult mai tânărul Obama. Promiţând să
combată extremiştii islamişti şi să apere locurile de muncă din Statele Unite,
i-a atacat în repetate rânduri pe candidaţii democraţi pentru că cer retragerea
trupelor americane din Irak. ?Am o veste. Al-Qaida este în Irak. Al-Qaida. De
aceea se numeşte Al-Qaida din Irak. Şi prieteni,
dacă i-am fi lăsat, ei nu şi-ar fi stabilit doar o bază, ci ar fi preluat
puterea în ţară şi nu voi permite să se întâmple asta, prieteni. Nu mă voi
preda, nu mă voi preda în faţa Al-Qaida?, a declarat McCain.
Bani. Mulţi bani
?Piaţa bursieră detestă incertitudinea şi, cu
Obama, cel mai puţin cunoscut dintre candidaţii rămaşi în cursă, piaţa, deja
nervoasă, a avut o reacţie negativă?, comentează Al Goldman, analist financiar
american. În aşteptarea clarificărilor, comunitatea financiară a avut
grijă să burduşească vistieria campaniei lui Barack Obama. Banii oferiţi
lui de societăţile de investiţii s-au îndreptat în
proporţie de 57% către democraţi şi de 43% către republicani. Potrivit
analiştilor financiari, banii se duc către candidatul pe care comunitatea
financiară îl prevede câştigător, şi nu pentru că investitorii ar considera că
Obama le va reprezenta interesele mai bine decât McCain.
Per total, sumele record
adunate de candidaţii la fotoliul de preşedinte al SUA ar putea atinge un
miliard de dolari. Dacă republicanul John McCain a reuşit să adune peste 96 de milioane
de dolari, reprezentanţii democraţilor au strâns sume fabuloase care, adunate,
ating o jumătate de miliard de dolari. Campionul absolut al cursei este Barack
Obama, senatorul de Illinois reuşind să strângă numai până la sfârşitul lunii
aprilie 265,4 milioane de dolari. Desigur, mare parte dintre donatorii atraşi
de Hillary îşi vor orienta ?bunele intenţii? către Obama. Şi democraţii sau
independenţii care, până la finalul cursei electorale erau indecişi între cei
doi candidaţi, vor sponsoriza campania electorală a lui Obama, odată ce acesta
se va întrece cu McCain.
Obama beneficiază de un mecanism de strângere de fonduri pe
internet foarte bine dezvoltat, care se bazează mai degrabă pe donaţiile făcute
de clasa de mijloc americană, în timp ce principalii sponsori ai campaniei
electorale, aşa cum aţi văzut, sunt în general avocaţi şi bancheri.
BARACK OBAMA
Pe lângă lupta electorală, Obama mai are de
dus o luptă importantă, cu prejudecăţile. Dincolo de political correctness
invocată la fiecare pas în Statele Unite, culoarea pielii sale încă deranjează,
mai ales în statele din sud. Dar specialiştii ne tot spun că este primul
candidat afro-american cu şanse reale de a câştiga fotoliul de la Casa Albă.
Barack s-a născut în Honolulu, Hawaii, la 4 august 1961. A
trăit în multe locuri, inclusiv în Indonezia, alături de mama şi cel de-al
doilea soţ al acesteia, un om de afaceri ambiţios. Revenit în Hawaii, deşi
sărac, obţine o bursă la cea mai bună şcoală particulară din zonă. ?Am învăţat
atunci să trec din lumea mea neagră la lumea mea albă?,
povesteşte actualul candidat la Casa Albă. ?Eram conştient că fiecare din ele
are propriul mod de exprimare, cutume, pe care trebuia să le înţeleg ca să pot
trece uşor de la una la cealaltă....? Universului celor două rase cărora le
aparţinea i se adăuga cel al clasei sociale. La şcoală mergea într-o clădire
elegantă, dar seara se întorcea în apartamentul modest în care locuia. Pentru a
supravieţui, familia sa primea ajutor social.
Mai târziu, a urmat cursurile Universităţii Columbia din New
York şi a obţinut licenţa în Drept la Universitatea Harvard, Massachusetts, cu
Magna cum Laudae. În anii 80, el s-a convertit la creştinism şi a abandonat o
carieră promiţătoare pentru a activa ca asistent social în ghetoul din Chicago.
În prezent, el este senator al statului Illinois, la primul mandat. Înainte de
a activa ca senator, el a activat şi ca lector universitar şi avocat pentru
Drepturile Omului. Ca senator de Illinois, a luat rolul de creator de idei,
câştigând pentru comunitatea neagră drepturi nesperate: supravegherea video a
interogatoriilor luate de poliţiştii din Illinois şi un moratoriu asupra
pedepsei cu moartea.
Mărturii. În 1995, Barack Obama publică un
remarcabil eseu autobiografic, intitulat ?Dreams from My Fathers?, unde
povesteşte despre viaţa sa de copil metis în căutarea unui tată, văzut ca un negru
într-o Americă albă. El atinge subiectul rasei, din punctul de vedere al
cuiva care a văzut şi a făcut parte din mai multe culturi, astăzi puternic
opuse politic. De asemenea, el scrie că a consumat alcool, marijuana şi
cocaină în adolescenţă, în încercarea de a-şi ?alunga din minte întrebări
existenţiale?. ?Nu sunt mândru de asta. A fost doar o greşeală pe care am
făcut-o când eram tânăr?, spune el. El a dat şi o replică unei celebră mărturii
a fostului preşedinte Bill Clinton, care a recunoscut că a consumat marijuana,
însă ?fără să inhaleze?. ?Eu am inhalat. (...) N-am înţeles niciodată acea
afirmaţie a lui Clinton. Normal că am inhalat, doar acesta e scopul consumului
de marijuana, să inhalezi?, adăugând că nu este mândru de acest episod din
viaţa sa.
O decizie istorică. La 10 februarie 2007,
afro-americanul îşi anunţă oficial candidatura la preşedinţia Statelor Unite
din partea democraţilor, împotriva puternicei Hillary Clinton, dar şi a altor
candidaţi de valoare, eliminaţi facil. Ca platformă
politică, Obama sprijină oferirea unei şanse imigranţilor ilegali din
SUA care nu se fac vinovaţi de infracţiuni - aceştia ar putea plăti o
amendă, învăţa limba engleză şi rămâne în Statele Unite. În domeniul
ecologiei, Barack Obama afirmă că SUA au responsabilitatea de a lăsa
planeta într-o stare mai bună pentru generaţiile viitoare. Planul său ar reduce
emisiile de gaze de seră, ar implementa un sistem de reducere şi înlocuire
pentru a scădea emisiile de carbon, ar stabili un standard naţional pentru
combustibilii cu nivel redus de carbon şi ar ridica standardele de eficienţă a
combustibililor.
A fost unul dintre primii critici ai războiului din Irak, aşa că ar retrage soldaţii
americani, câte o brigadă sau două pe lună. Doreşte să se cadă de acord asupra
unei convenţii constituţionale în Irak, în vederea unui acord sau a unei
reconcilieri. De asemenea, doreşte încheierea unui pact pentru securitate cu
vecinii Irakului. Armata americană, crede Obama, trebuie să fie transformată astfel încât să facă
faţă nevoilor din ziua de azi şi sprijină planurile de creştere a dimensiunii
armatei cu încă 65.000 de soldaţi şi a Marinei SUA cu încă 27.000 de soldaţi. S-a
angajat să conducă un efort global pentru securizarea în decurs de patru ani a
tuturor armelor şi materialelor nucleare care se află acum în locaţii
vulnerabile.
Pentru mulţi americani,
ultimii opt ani reprezintă o epocă de cinism politic, iar Obama încarnează
speranţa şi renaşterea visului american, cu o societate egalitară în drepturi,
multi rasială. Poate că el va reuşi să estompeze diferenţele în clişeul ?alb
versus negru?, încă foarte prezent în societate. Deopotrivă alb şi negru, el
insistă mai puţin pe drepturile civile, dar insistă pe valorile umane,
universale şi individuale.
JOHN
MCCAIN
John McCain a avut mult mai
mult timp să-şi pregătească strategia: a câştigat alegerile interne încă din
luna martie. S-a născut la 29 august 1936 în zona Canalului Panama, unde tatăl
său, soldat în Marina SUA, se afla în misiune. A urmat cursurile Academiei
Navale Americane. Erou şi veteran al războiului din Vietnam, a fost la un pas
de a fi ucis în 1967 când, în timpul unui bombardament, a fost grav rănit. Timp
de aproape şase ani, el a fost prizonier de război, perioadă în care a fost
supus inclusiv torturii. După retragerea sa din armată, la începutul anilor 80,
John McCain a intrat în politică, iar la scurt timp, a fost ales senator de
Arizona. Acum opt ani, a încercat să câştige încrederea republicanilor pentru a
candida la preşedinţia Statelor Unite, avându-l drept contracandidat pe
actualul lider de la Casa Albă, George W.Bush.
Este cunoscut pentru
discursul său direct, care a îndepărtat o parte din electoratul
ultraconservator, dar i-a atras pe independenţi. Le promite americanilor că îl
va aduce pe Osama bin Laden la judecată: ?Vă privesc în ochi şi vă spun că,
de-ar fi să-l urmăresc până la porţile iadului, îl voi prinde pe Osama bin
Laden şi îl voi aduce în faţa justiţiei!? În vara anului trecut, a fost la un
pas de a ieşi din cursa electorală, din cauza unei crize financiare, iar
analiştii îi prevedeau în unanimitate retragerea. Platforma sa politică prevede, în plan ecologic,
limitarea emisiilor de dioxid de carbon, solicitându-se forţelor pieţei să
aducă spre folosire tehnologii avansate, precum energia nucleară, reducând
dependenţa faţă de resursele străine de energie şi asigurând faptul că toate
ţările contribuie la găsirea soluţiei pentru problema modificării climei. Este
principalul autor al propunerii din Senatul american privitoare la reducerea
emisiilor de carbon cu 65% până în anul 2050.
Problema imigranţilor. Este important ca aceştia să
înveţe limba engleză, istoria SUA şi noţiuni de educaţie civică, crede
senatorul, adăugând că o parte esenţială a rezolvării problemelor legate de
imigraţie constă în construirea unor alianţe puternice cu Mexicul şi cu ţările
din America Latină care sprijină democraţia şi colaborează pentru a oferi
oportunităţi economice cetăţenilor lor. Este de părere că armata SUA ar
trebui extinsă pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă în ziua
de azi şi sprijină dezvoltarea apărării naţionale cu rachete. Se opune ferm
retragerii trupelor americane din Irak, dorind un mai mare angajament
militar, necesar pentru un succes pe termen lung. El afirmă că nu sunt
suficienţi soldaţi americani pentru a înlătura insurgenţele, pentru a oferi
siguranţa necesară reconstruirii instituţiilor locale, pentru stoparea
violenţei sectariene din Bagdad, pentru a anihila Al Qaida, a antrena armata
irakiană şi pentru a introduce personal american în unităţile poliţiei
irakiene. ?Cred că provocarea capitală a secolului XXI este cea a extremismului
radical islamist. Vom vorbi mult despre asta, dar vă reamintesc faptul că
centrul bătăliei este Irakul. Evident, urmărim şi problemele cu Iranul.?
La cei 71 de ani ai săi,
John McCain se străduieşte să-şi pună în valoare experienţa politică, mult mai
bogată decât a rivalilor săi democraţi. În timp ce opinia publică este
concentrată pe Obama, îşi construieşte o imagine a stabilităţii, cu care ar
putea fi câştigătorul surpriză al fotoliului de la Casa Albă.
Ella Moroiu, Antena3.ro
