Preşedintele Traian Băsescu a chemat luni la Cotroceni reprezentanţi ai societăţii, pentru semnarea Pactului Naţional pentru Educaţie. Documentul iniţiat de şeful statului a fost deja parafat de partidele politice parlamentare la începutul lunii martie. ?Semnarea pactului de către partide arată tocmai depolitizarea sa?, a declarat preşedintele la începutul discursului său, ca o replică la acuzele aduse de trei sindicate din învăţământ care au refuzat să semneze pactul. ?Aici nu încape jocul politic. (...) Este un document care într-o pagină pune diagnosticul sistemului de educaţie şi pe alte 27 de pagini dă soluţii?, a continuat Băsescu.
Legile educaţiei au suportat 28 de modificări, în ultimii 10 ani. ?Fiecare ministru s-a simţit obligat să facă 2-3 modificări, punând pe ele numele de reformă?, a subliniat şeful statului. Traian Băsescu nu s-a dat la o parte să vorbească şi despre sistemul de educaţie de dinainte de 1990. În acest context, preşedintele a avertizat că toate evaluările internaţionale au arătat un declin consistent în actul educaţional, problemă ce pune în pericol ?soarta României?. ?Nu are niciun sens să sacrificăm viitorul României, doar pentru că n-am avut curaj la un moment dat să facem poza adevărată despre situaţia educaţiei româneşti?.
Preşedintele a răspuns cu această ocazie şi acuzaţiilor venite din partea sindicatelor din învăţământ care au refuzat să semneze pactul. ?Eu nu sunt în campanie în acest moment?, a subliniat Traian Băsescu, adăugând încă o dată că ?aici nu este nicio undă de joc politic?.
Trei
sindicate din învăţământ şi o o organizaţie
studenţească au anunţat că nu susţin Pactul pentru educaţie, pe
motiv că acesta conţine doar principii generale. Preşedintele şi
reprezentanţii mai multor organizaţii ale societăţii civile vor
semna luni la Palatul Cotroceni, Pactul Naţional pentru Educaţie.
Documentul iniţiat de şeful statului a fost deja semnat de
partidele politice parlamentare pe 5 martie. Modernizarea sistemului
şi a instituţiilor de educaţie, asigurarea a 6% din PIB pentru
Educaţie şi 1% pentru Cercetare sunt doar 2 dintre punctele pe care
le conţine documentul.
Federaţia Sindicatelor Libere din
Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Învăţământ "Spiru Haret" şi Federaţia Naţională Sindicală "Alma Mater" au
afirmat luni, într-un comunicat de presă comun, că nu vor
semna Pactul Naţional pentru Educaţie întrucât
"semnarea acestuia ar căpăta o conotaţie politică" şi
ar însemna asumarea unui document de natură "să
îngrădească" posibilităţile sindicaliştilor de a
acţiona pe viitor în interesul membrilor săi.
"Ne
exprimăm însă disponibilitatea de a participa la elaborarea
unei strategii naţionale, care să asigure, în perioada
2008-2013, coerenţa unei reforme educaţionale în România.
Constatăm însă cu regret că, în forma sa finală,
acest document este pur "declarativ", fără a impune niciun fel
de obligaţii autorităţilor centrale şi/sau locale ale statului.
Practic, el enunţă doar principii generale, susţinute de noi de
ani de zile, fără a lua în consideraţie unele revendicări
majore ale personalului din învăţământ: alocarea unui
buget pentru educaţie de minimum 6% din PIB, în care să nu
mai fie incluse veniturile proprii, finanţarea direct pe unitatea de
învăţământ, o lege a salarizării întregului
personal din sistem, menţinerea titularizării în sistem",
se arată în comunicat.
Unul dintre reproşurile
sindicaliştilor se referă la faptul că nu au fost consultaţi în
vederea redactării textului acestui pact. Totodată,
reprezentanţii celor trei federaţii sindicale consideră inoportună
amânarea pachetului de legi ale educaţiei. FSLI acuză, într-o
scrisoare deschisă adresată luni preşedintelui Traian Băsescu, că
în Pactul pentru Educaţie "nu a identificat" nicio
precizare referitoare la politicile de susţinere în
dezvoltarea carierei didactice, a perspectivelor salariale.
Un alt
aspect "discutabil", în opinia FSLI, îl
reprezintă modul de realizare a descentralizării financiare prin
adoptarea principiului "finanţarea urmează elevul", din
cauza faptului că, în mediul rural, în cea mai mare
parte, reţeaua şcolară nu permite alegerea şcolii, iar finanţarea
"per capita" nu ţine cont de condiţiile specifice ale
unităţilor şcolare.
Antena3.ro
