Palatul unde au locuit soţii Ceauşescu pe toată perioada comunismului a fost construit încă de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, lider al Partidului Muncitoresc Român la acea vreme, însă a fost utilizat doar de familia Ceaușescu.
Fosta reședință a familiei Ceaușescu este cu adevărat impresionantă, casa fiind construită şi inspirată de vizitele în străinătate ale soţilor Ceauşescu, precum la Palatul Buckingham sau Versailles.
La câteva zile de la Revoluţie casa a fost păzită o perioadă de Armată, iar după anii '90, casa a intrat în administrarea RA APPS, ulterior devenind vilă de protocol pentru vizitele oficiale.
Baia de aur a lui Nicolae Ceaușescu
Cea mai spectaculoasă încăpere care a devenit celebră şi în presa internaţională este baia poleită cu aur, realizată din mozaic italian cu foiţă din aur industrial de 9k.
Casa a fost extrem de bine păstrată după Revoluţie, aşa cum a fost lăsată de cuplul prezidenţial, singurele obiecte care au fost înlocuite fiind un geam de la intrarea principală şi un lavoar din baia apartamentului lui Valentin, asta din cauză că revoluţionarii au pătruns în casă şi au furat diverse bunuri, însă fără a o vandaliza.
Palatul Primăverii are 174 de încăperi
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Casa unde soții Ceaușescu au locuit 24 de ani are 174 de încăperi, însă turiştii pot vedea aproximativ 50.
Printre numeroasele încăperi, palatul are și o zonă de fizioterapie care cuprinde: saună, băi galvanice, ozonoterapie, electroterapie, dușuri scoțiene.
Familia Ceauşescu avea 11 oameni care le stăteau mereu la dispoziţie în superba casă din cartierul Primăverii.
Opulența interiorului este accentuat de varietatea obiectelor de lux, pe care românii acelor vremuri le vedeau doar în reviste şi nici măcar nu îndrăzneau să viseze la ele.
Palatul Primăverii deține și o piscină imensă cu un ansamblu mozaical vast realizat la jumătatea anilor '60. Ampla lucrare a fost realizată de Olga Porumbaru şi Florin Pârvulescu, iar construcţia a fost finalizată în decurs de doi ani.
Majoritatea obiectelor din casă sunt fabricate în România, artiştii români fiind cei care au realizat sculpturile din lemn sau marmură.
De asemenea, toate tablourile expuse poartă semnăturile unor pictori renumiţi precum Octav Băncilă, Nicolae Vermont sau Ștefan Popescu.
Majoritatea ilustraţiilor sunt cu ţăranii români, acestea fiind preferatele lui Nicolae Ceauşescu, deoarece fostul lider comunist provenea dintr-o familie de ţărani.
Ceauşescu avea doar patru clase, iar în biroul său obişnuia să ia lecţii, mai ales de dicţie, fiind cumva conştient că un preşedinte necesită şi studii, însă aveau loc şi întâlniri cu consilierii săi apropiaţi.
În acest birou se află două cadouri importante primite de Ceauşescu.
Este vorba despre un covor persan iranian primit de ultimul şah al iranului, Mohamed Reza Pahlavi, dar şi setul de porţelan primit cadou de la Regina Elisabeta a II-a a Angliei.
De asemenea, Nicolae Ceauşescu a fost singurul preşedinte comunist plimbat cu caleaşca de către Regina Angliei, în timpul unei vizite oficiale la Londra. Obsedat de victorie, Nicolae Ceauşescu obişnuia să joace şah sau cărţi împreună cu consilierii săi, dar şi cu o parte din membrii familiei, însă nimeni nu îndrăznea să îl înfrângă.
Candelabrele şi aplicele sunt realizate din cristal românesc de Mediaş. Încălzirea casei se făcea pe vremea aceea prin două centrale, una pe păcură şi alta pe gaze.
Singura vizită oficială din această reşedinţă a fost cea a preşedintelui Americii la vremea aceea, Richard Nixon, în 1969.
Palatul Primăverii găzduieşte 11 păuni, urmaşii păsărilor preferate de Nicolae Ceauşescu
Păunii erau păsările preferate ale dictatorului, de când a făcut prima vizită în Japonia. Turiştii vor avea surpriza să zărească 11 păuni în curtea exterioară, fiind descendenţi ai celor din 1989.
Singurul televizor care a mai rămas este un model color. La subsolul clădirii există şi un cinemataograf în care familia Ceauşescu obişnuia să urmărească filme americane.
Nicolae Ceauşescu avea o dietă destul de strictă deoarece suferea de diabet şi mânca doar alimente româneşti şi doar ocazional consuma alcool, fie ţuică, pălincă sau vin. După masă, soţii Ceauşescu aveau program de siesta în care fie ascultau muzică, fie jucau cărţi sau remi.
La etaj se regăseşte apartamentul lui Nicu, fiul cel mic al soţilor Ceauşescu şi este alcăuit din birou, dormitor, un mic dresing dar şi o baie. Nicu a studiat fizica, dar a urmat cariera politică, la Revoluţie el fiind prim-secretar la Sibiu.
Apartamentul lui Zoia este cel mai mare din casă şi are o notă feminină, cu tapet din mătase, mobilierul şi decoraţiunile fiind realizate în stil Ludovic al XVI-lea, însă au fost făcute în România.
Valentin, fiul cel mare al soţilor Ceauşescu, este singurul copil în viaţă al soţilor Ceauşescu. El are 71 de ani şi locuieşte în Bucureşti. Acesta a studiat fizica, atât în ţară cât şi în străinătate, el fiind şi preşedintele echipe de fotbal Steaua Bucureşti.
Apartamentul de zi al Elenei Ceauşescu este alcătuit dintr-un living, un mic balcon, baie, dressing şi dormitor. Mobilierul şi decoraţiunile au fost realizate în stil Ludovic al XV-lea.
Soția lui Nicolae Ceaușescu obișnuia să doarmă singură la amiază, în patul cu baldachin lucrat în lemn aurit.
Lucrările din balcon au fost realizate din mozaic italian, gresia şi faianţa din baie fiind importante din Portugalia.
Mama Elenei Ceauşescu avea 100 de ani la Revoluţie.
Pe patul din dormitorul soţilor Ceauşescu sunt aşezate pijamalele acestora confecţionate din materiale de înaltă calitate. Pe canapeaua de lângă pat obişnuiau să doarmă cei doi câini labradori, Corbu şi Şarona.
Apartamentul comun al cuplului prezidențial este în stil Rococo, cu elemente de mobilier de un rafinament spectaculos, regăsit de români doar în reviste.
Plantele exotice din interiorul casei au fost întreţinute cu grijă de administratorii clădirii. Lucrările din grădina de iarnă au fost realizate de către doi mari artişti plastici români: Olga Porumbaru și Florin Pârvulescu. Cele patru femei realizate din mozaic reprezintă cele patru anotimpuri.
Elena Ceauşescu avea şi salon de bronzare, însă nu l-a folosit niciodată de frica radiaţiilor
Prima Doamnă din perioada comunismului avea grijă de aspectul fizic, motiv pentru care avea în casă salon de coafură și o femeie care avea grijă ca podoaba sa capilară să fie mereu aranjată. Inginer chimist și doctor în chimie, Elena Ceaușescu avea chiar și un salon de bronzare, însă nu l-a folosit niciodată, pentru că îi era frică de radiații.
Învecinată cu sera, o așa-zisă cameră de probă, unde soții Ceaușescu își depozitau hainele prețioase cu care defilau sub privirile românilor care se confruntau cu situații dramatice în acele vremuri.
În dressing-ul soţilor Ceauşescu se mai regăsesc câteva ţinute, deoarece o mare parte din haine au fost furate la Revoluţie. De asemenea, o parte din blănuri au fost scoase la licitaţie după Revoluţie.
Aceştia îmbrăcau doar haine fabricate în România. Elena Ceauşescu îndrăgea creaţiile celebrei case de modă Chanel, însă modelele pe care le purta nu erau originale, ci erau replici, însă croite cu mare atenție de croitorese iscusite.
''Casa Ceauşescu'' este deschisă publicului din 2016 şi poate fi vizitată de joi până duminică, între orele 10-17.
Turul respectă măsurile de protecție anti SARS-COV 2 și prevederile legale în vigoare şi recomandă programarea cu cel puțin o zi înainte de vizitare.
