Grindina este o precipitaţie compusă din particule de gheaţă cu un diametru de 5-50 de milimetri. Aceasta se formează în condiţiile de convecţie foarte puternice, prin îngheţarea apei suprarăcite din partea mediană a norilor comulo-nimbus. Norii au dimensiuni mari şi se dezvoltă pe verticală până la 17 kilometri.
Curenţii ascendenţi din interiorul norului antrenează granule de gheaţă aflate în partea superioară a norului.
Grindina este asociată, de cele mai multe ori, cu averse, vânt şi descărcări electrice. Aceasta este provocată de nori cumulo-nimbus.
În România, grindina apare frecvent în Bărăgan, Dobrogea şi în sudul Moldovei. Grindina este provocată de nori cumulo-nimbus, de dimensiuni mari, care ajung să se dezvolte pe vârticală până la 15-17 kilometri.
Prin actiunea de izbire grindina poate cauza prejudicii majore asupra culturilor agricole, poate deteriora acoperisurile imobilelor sau caroseriile masinilor. Sunt cunoscute cazuri in care din cauza dimensiunilor mari ale fragmentelor au murit 300 de persoane in Bangladesh. Pe teritoriul Romaniei in data de 20 iunie 1997 in 2 localitati din judetul Dolj au murit 4 persoane.
Martorii spun ca dimensiunile unui fragment depaseau marimea unui ou de strut, stratul de grindina atingand atunci cca 50 cm. De asemenea la 3 saptamani dupa vijelie pe camp inca mai erau iepuri morti, iar in crang nu se mai auzea ciripit de pasari. Fragmente cu dimensiuni mari (cca 80 mm) au fost inregistrate si in Comuna Rucar la data de 13 august 1999.
Alte zone in care s-au inregistrat furtuni cu grindina mare sunt in:Braila (7 iunie 1880); Iasi (4 august 1950); Bucuresti Baneasa (18 iunie 1979); Oradea (31 iulie 1991), Dorohoi(4 mai 2019).
