Persoanele fizice care au avut în 2025 venituri din chirii, activități independente, drepturi de autor, investiții, pensii din străinătate sau alte surse și nu și-au declarat contribuțiile pentru pensie (CAS) și pentru sănătate (CASS) vor primi notificări de la ANAF, iar dacă nu depun declarația în termen de 20 de zile, Fiscul le va stabili singur suma de plată, arată o nouă procedură publicată în Monitorul Oficial, relatează publicația Profit.
Este vorba despre Ordinul ANAF nr. 1457/2026, care stabilește pașii pe care îi va urma Fiscul în cazul celor care nu și-au îndeplinit obligațiile declarative și care aprobă, totodată, formularele pe care oamenii le vor primi acasă sau în Spațiul Privat Virtual.
Ce venituri sunt vizate
Noua procedură se aplică pentru contribuțiile datorate pentru anul 2025 și privește o gamă largă de venituri: cele din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o firmă, din chirii, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din investiții și din alte surse, dar și veniturile asimilate salariilor obținute pentru munca desfășurată în străinătate.
În cazul acestora din urmă, ANAF va identifica persoanele vizate pe baza informațiilor primite de la autoritățile fiscale din alte țări, prin sistemul de schimb automat de date, pe baza Declarației unice și pe baza altor informații din evidențele sale.
De ce a fost nevoie de această procedură
Începând cu veniturile obținute în 2025, regulile s-au schimbat: declarația estimativă a fost eliminată, iar contribuabilii trebuie să își calculeze și să își declare contribuțiile pentru toate veniturile dintr-un an abia în anul următor, prin Declarația unică (formularul 212), până pe 25 mai. Modificarea a fost introdusă prin OUG nr. 128/2024.
În plus, Legea nr. 141/2025 a stabilit că pensionarii care primesc pensii din străinătate datorează CASS pentru partea care depășește 3.000 de lei pe lună, iar această contribuție trebuie calculată și declarată chiar de ei, tot prin Declarația unică.
Cum mulți oameni nu au depus declarația, ANAF are dreptul să le stabilească singur datoriile, prin decizie de impunere, iar noul ordin arată exact cum se va face acest lucru.
Ce scrisori vor primi oamenii
Ordinul aprobă cinci formulare noi pe care Fiscul le va folosi în acest proces:
- „Notificare privind nedeclararea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice”;
- „Invitație la cel de-al doilea termen al audierii, în vederea exercitării dreptului de exprimare a unui punct de vedere”;
- „Referat privind estimarea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul stabilirii din oficiu a obligațiilor de plată”;
- „Decizie privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”;
- „Decizie de anulare a deciziei privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”.
Prin notificare, ANAF le va aduce la cunoștință contribuabililor că, în funcție de situație, au avut venituri anuale care depășesc plafonul de 12 salarii minime brute pe țară și trebuiau să declare CAS, venituri care depășesc 6 salarii minime și trebuiau să declare CASS, venituri din activități independente pentru care datorau CASS, venituri obținute din munca în străinătate pentru care datorau CAS și/sau CASS sau pensii din străinătate pentru care trebuiau să declare CASS.
Ce se întâmplă după notificare
Odată ce primesc notificarea, oamenii sunt invitați la o audiere la ANAF, în termen de 7 zile, unde își pot prezenta punctul de vedere, iar dacă nu depun declarația în termen de 20 de zile de la primirea notificării, Fiscul le va stabili din oficiu suma de plată.
Pe lângă contribuțiile datorate, cei care nu și-au depus declarația la timp riscă și o amendă. Potrivit Codului de procedură fiscală, nedepunerea la termen a declarației unice de către persoanele fizice constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 la 500 de lei.
Proiect: toți tinerii sub 26 de ani ar putea fi scutiți de CAS pentru joburile part-time
Tot pe tema contribuțiilor, un proiect de lege analizat de Profit.ro propune ca toți tinerii sub 26 de ani care lucrează cu jumătate de normă să fie scutiți de plata CAS calculate la nivelul salariului minim, indiferent dacă mai sunt sau nu la școală ori la facultate.
În prezent, această facilitate se aplică doar anumitor categorii: elevilor și studenților de până la 26 de ani, ucenicilor sub 18 ani, persoanelor cu dizabilități, pensionarilor pentru limită de vârstă din sistemul public și celor care au mai multe contracte de muncă ce însumează cel puțin salariul minim.
Pentru ceilalți angajați cu jumătate de normă, contribuțiile se calculează ca și cum ar câștiga salariul minim întreg, ceea ce face ca un astfel de contract să fie mai scump pentru angajator.
Autorii proiectului susțin că regula actuală îi dezavantajează pe tinerii care nu mai învață, deși aceștia au aceleași probleme la angajare ca și colegii lor de aceeași vârstă aflați încă la școală.
„Un tânăr de 20, 22 sau 25 de ani care a finalizat studiile, le-a întrerupt sau care, din diferite motive, nu se mai află într-o formă de școlarizare poate întâmpina dificultăți cel puțin la fel de mari în găsirea unui loc de muncă precum un tânăr de aceeași vârstă care are calitatea de elev sau student. În numeroase situații, lipsa experienței profesionale reprezintă una dintre principalele bariere în calea angajării tinerilor. Se creează astfel un cerc dificil de depășit: tânărul nu reușește să se angajeze pentru că nu are experiență profesională, dar nu poate dobândi această experiență în lipsa unei prime oportunități de muncă. Contractele individuale de muncă cu timp parțial pot constitui, în special la începutul vieții profesionale, un instrument eficient de intrare pe piața muncii. Acestea permit dobândirea de experiență, dezvoltarea competențelor profesionale, familiarizarea cu cerințele unui loc de muncă și, ulterior, tranziția către o ocupare stabilă”, argumentează inițiatorii.
Aceștia mai spun că, pentru tinerii fără experiență, costul suplimentar al contribuțiilor îi poate face pe angajatori să ofere mai rar joburi part-time, adică tocmai acele locuri de muncă ce pot fi primul pas spre o carieră. Dacă proiectul va fi adoptat, tinerii sub 26 de ani ar urma să plătească CAS doar în funcție de orele lucrate efectiv.
Inițiatorii precizează însă că nu vor ca facilitatea să devină una permanentă: „măsura nu urmărește instituirea unei facilități permanente pentru munca cu timp parțial, ci utilizarea acesteia ca instrument temporar de intrare și integrare pe piața muncii, în special în perioada în care tinerii își construiesc experiența profesională”.
România, pe primul loc în UE la tinerii care nici nu muncesc, nici nu învață
Autorii proiectului amintesc și de problema tinerilor NEET, adică acei tineri care nu au un loc de muncă și nici nu urmează vreo formă de educație sau formare profesională, o categorie la care România stă cel mai prost din întreaga Uniune Europeană.
„România continuă să se confrunte cu cea mai gravă situație din Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția tinerilor NEET. Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025,19,2% dintre tinerii cu vârsta intre 15 și 29 de ani din România nu erau incadrați în muncă și nu urmau o formă de educație sau de formare profesională, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană. Media UE a fost de 11,0%”, precizează autorii proiectului.
