O mână de profesori şi cercetători de la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi uimesc întreaga lume. Din America până în Asia şi Africa, specialiştii vin să vadă nava REXDAN, cel mai mare vas de cercetare din apele interioare europene. "Bijuteria plutitoare" are 9 laboratoare de ultimă generaţie, în care este monitorizată calitatea apei Dunării, pe care o consumă 6 milioane de oameni. Totodată, sunt analizate riscurile la care este expus fluviul. Cercetătorii au reuşit să depisteze cu 7 zile înainte care sunt zonele unde vor fi blocaje din cauza depunerii de sedimente.
Proiectul SUNDANSE, pornit pe hârtie, s-a transformat uimitor de repede în REXDAN, cea mai mare navă de cercetare din Europa. Construit în mai puţin de 2 ani, în şantierul naval din Giurgiu, vasul poate monitoriza Dunărea din Germania, de unde izvorăşte, până la vărsarea în Marea Neagră.
"Transmitem, centralizăm informaţia, asigurăm modele de predicţie. Cum se va comporta Dunărea, e important să ştim ce se va întâmpla peste un an, doi, trei, ca să o putem menţine vie, curată şi navigabilă", a spus Lucian Georgescu, profesor universitar şi manager de proiect la SUNDANSE.
Cercetătorii au reuşit să descopere cu 7 zile înainte zonele unde vor fi blocaje.
"Ne dă posibilitatea să identificăm de-a lungul Dunării acele zone în care avem depuneri foarte mari de sedimente si să realizăm o batrimetrie cu până la 2 centimetri precizie. Datele sunt oferite către navigatori, iar navigatorii îşi pot construi trasee mai sigure", a subliniat Arsenie Maxim, cercetător în batrimetrie şi lector la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu
Se acordă o atenţie deosebită şi eroziunii malurilor, dar şi poluării din atmosferă.
"Putem determina în timp real calitatea aerului, ceea ce înseamnă gaze din atmosferă poluante şi particule. Nava poate ajunge în zone unde nu s-au mai făcut măsurători, spre exemplu Delta Dunării", a adăugat Eduard Daniel Constantin, inginer şi cercetător la Universitatea "Dunărea de Jos".
Cât de poluate sunt apele fluviului se vede cel mai bine în sedimente.
"Printr-un proces unic în Europa, cercetătorii au prelevat sedimente de pe fundul Dunării. Sedimentele, care conţin organisme acvatice, vor fi puse imediat în acest recipient. Mai departe, vor fi selectate şi vor fi duse în laboratoarele care se află la bordul navei", a explicat reporterul Antena 3 CNN, Raluca Măndoiu.
Pesticidele sunt primele descoperite pentru că pot persista şi 150 de ani.
"Împrejurul Dunării sunt terenuri agricole si pur si simplu ploaia are capacitatea de a spăla pesticidele. Analiza acestor compuşi e foarte importantă pentru că ei prezintă o toxicitate foarte mare", a spus Ştefania Adelina Milea, asistent de cercetare.
Microplasticele sunt o altă sursă de poluare. Dunărea transportă anual, numai pe teritoriul nostru, 50 de tone de microplastice.
"Sunt frumoase, sunt colorate, dar cu totii stim că sunt toxice. La intrarea Dunării în România, la Moldova Veche, am identificat concentraţii mai mari de 6 ori decât la staţia Isaccea", spune Mădălina Călmuc, asistent doctor de cercetare.
Nu e de mirare că proiectul SUNDANSE este printre cele mai bune 5 proiecte de sustenabilitate din Europa.
"Avem cercetători din Statele Unite, Israel care vin şi admiră integralitatea navei", a mărturisit Lucian Georgescu, profesor universitar şi manager de proiect la SUNDANSE.
Cercetătorii Universităţii Dunărea de Jos sunt la doar un pas să câştige prestigioasa competiţie EU Web Awards.
Ştiri video recomandate
