Creştinii
ortodocşi şi greco-catolici prăznuiesc astăzi o altă mare
sărbătoare a creştinătăţii, Înălţarea Domnului. Ca la
Înviere, gospodinele trebuie să înroşească ouă. Dar
sărbătoarea de astăzi, pe lângă semnificaţia biblică, mai
are una aparte: este dedicată pomenirii eroilor neamului. Slujbe de
pomenire ale acestora vor fi oficiate, după Sfânta Liturghie,
în toate lăcaşele de cult din ţară şi străinătate.
Înălţarea
Domnului este o sărbătoare bisericească, dar care are un caracter
naţional, prin facptul că marchează ziua de pomenire a eroilor
neamului. Încă din 24 august 1920, regele Ferdinand I a
promulgat legea care instituia sărbătoarea naţională, anuală, de
comemorare a eroilor în ziua de Înălţarea Domnului.
Această dată a fost modificată, ulterior, de regimul politic
comunist. După evenimentele din decembrie 1989 s-a revenit la
sărbătorirea Zilei eroilor de Înălţarea Domnului, prin
hotărârea luată în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române.
În
această zi sunt oficiate slujbe de pomenire în toate
bisericile şi mănăstirile, iar după Liturghie sunt organizate
procesiuni la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate
cinstirii eroilor.
Sărbătoarea
Înălţării introduce o altă mare sărbătoare cinstită de
creştini, şi anume Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt.
De Rusalii, Sfinţii Apostoli au primit har şi s-au transformat din
oameni simpli în propovăduitori ai învăţăturii
creştine. Este ziua în care oamenii se salută cu ?Hristos
S-a înălţat!? şi ?Adevărat s-a înălţat!?.
În
satele româneşti, Înălţarea Domnului se suprapune cu
sărbătoarea populară numită Ispas, dedicată personajului mitic
cu acelaşi nume. De Ispas se crede că sufletele morţilor se pot
rătăci în drumul lor spre cer, devenind strigoi pe pământ
şi provocând rele oamenilor şi animalelor.
Antena
3
