Într-o lume în care ?rapiditatea? este cuvântul de ordine, membrii CNA somează televiziunile pentru ?ritmul rapid? cu care relatează ştirile. ?CNA a primit două reclamaţii care fac referire la ritmul rapid al difuzării informaţiilor despre cutremur de către televiziunile Realitatea TV şi Antena 3, ritm care a creat ?panică? în rândul populaţiei?. Aceasta este o parte din declaraţiile a doi membrii CNA, referitoare la modul în care a fost relatat cutremurul care a avut loc sâmbătă. Membrii CNA au somat public cele două posturi şi au amendat un al treilea (OTV), pentru că ?nu se poate să speculezi frica de moarte?.
?Industrii întregi sunt bazate pe asta, media fiind printre cele mai benigne. Cât despre referirea la ritmul prea rapid al emisiunilor? fiecare vârstă cu ritmul ei, neîndoielnic, dar de aceea există Radio România Cultural, acolo viteza buletinelor de ştiri e ceva mai potrivită pentru unii dintre membrii CNA?, scrie jurnalistul Vlad Petreanu.
Petreanu aminteşte pe blogul său, de producţia radio din 1938 care a panicat întreaga Americă. La acea vreme, CBS a difuzat o dramatizare sub forma unui program de actualităţi a Războiului Lumilor (The War of the Worlds), roman al scriitorului H. G. Wells.
Despre ce este vorba
Războiului Lumilor (The War of the Worlds) este un roman al scriitorului H. G. Wells care povesteşte invazia extratereştrilor pe Pământ. Pe 30 octombrie 1938, de Halloween, CBS a transmis la radio un fragment al romanului. Efectul naraţiunii a fost intesificat de transmiterea acestuia la radio fără pauze publicitare.
Aceastea sunt înregistrările în care Orson Welles ?povesteşte? invazia extraterestră.
Care a fost reacţia americanilor. Vezi şi declaraţia lui Hitler
Reacţia americanilor nu s-a lăsat aşteptată. Cu toate că la sfârşitul programului, s-a menţionat că este vorba despre simpla citire a unui fragment din carte, americani s-au panicat, iar panica s-a transformat într-o adevărată isterie. Aspru criticat de americani şi de întreaga lume, episodul l-a tranformat pe Orson Welles într-una din cele mai faimoase persoane ale vremii.
O parte dintre americani s-au speriat atât de tare, încât se pregăteau să fugă din SUA, în timp ce alţii susţineau că au văzut luminile navei extraterestre şi că au simţit gazul otrăvitor împrăştiat de aceasta.
Nu mai puţin de şase milioane de americani au ascultat înregistrarea sau părţi din aceasta, iar 1,7 milioane au crezut că întreaga relatare a fost adevărată.
În presa vremii, au existat 12.500 de articole referitoare la această transmisiune. Hitler a clasificat evenimentul drept ?mărturie a decadenţei şi corupţiei provocate de democraţie?.
Războiul Lumilor, o teorie a conspiraţiei?
Voci ale vremii au considerat că transmisiunea lui Orson Wells a fost de fapt o teorie a conspiraţiei. Au existat speculaţii potrivit cărora panica generată de Războiul Lumilor nu ar fi fost decât o modalitate de a muşamaliza existenţa dovezilor referitoare la un OZN real.
Edward J. Ruppelt, autorul unui documentar despre existenţa extratereştrilor declara: ?Există numeroase dosare ale guvernului american referitoare la OZN-uri, în perioada încidentului din 30 octombrie 1938.?
Cea mai recentă ecranizare a romanului lui H.G. Wells , ?Războiul Lumilor? este cea din 2005. În rolurile principale au fost distribuiţi Tom Cruise şi Dakota Fanning. Filmul a fost regizat de Steven Spielberg şi a avut premiera pe data de 29 iunie 2005.
Ce ar fi făcut CNA în 1938?
În aceste condiţii, dacă ne-am raporta la situaţia creată în 1938, se poate pune, cel puţin retoric, şi următoarea întrebare: Care ar fi fost poziţia CNA în acest caz? Ne putem închipui doar şedinţa membrilor consiliului în care s-ar fi dezbătut dramatizarea Războiului lumilor. CBS ar fi luat probabil cea mai mare amendă din istorie, riscând chiar închiderea emisiei. Între timp, reprezentanţii postului s-ar fi lăudat cu un rating fabulos, iar în media s-ar fi produs o adevărată dramoletă în serie: păreri pro şi contra emisiunii ar fi acaparat eterul.
Din fericire, CNA nu exista în acel an, iar povestea a rămas în istorie în varianta iniţială. Revenind la prezent, dramatizarea ştirilor despre cutremur, chiar dacă a părut uneori excesivă, se justifică şi prin lipsa de informare şi pregătire a populaţiei faţă de acest subiect. Ce ar fi fost de preferat? O tăcere suspectă asupra subiectului, aşa cum se întâmpla înainte de 1989, când toţi românii aşteptau cu sufletul la gură un comunicat care nu mai venea la radio în legătură cu ultimul seism, sau o dezbatere a subiectului, fie ea şi pătimaşă? Până la urmă, nu media este responsabilă de neconsolidarea clădirilor cu risc seismic şi de degringolada telecomunicaţiilor în caz de cutremur. Faţă de toate acestea un răspuns ar trebui să îl ofere autorităţile. Numai că acestea, se pare, nu se grăbesc să îl ofere.
Antena3.ro
