FINANCIARUL şi Editura Litera vă propun, din 3 iulie, ?ROMANIA. De la Mihai Viteazu la Uniunea Europeană?, ultimul volum din colecţia ?Marea Istorie Ilustrată a Lumii?. Ultimele două volume ale acestei colecţii au fost dedicate istoriei ţării noastre şi prezintă fapte memorabile, momente extraordinare, personalităţi marcante ale istoriei românilor, dar şi informaţii inedite şi documente istorice. Volumele includ numeroase reproduceri, ilustraţii, hărţi, realizate în condiţii grafice impresionante.
?Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul?, considera Nicolae Bălcescu. ?România. De la Mihai Viteazu la Uniunea Europeană? vă oferă o incursiune din epoca medievală până în zilele noastre. Unirea principatelor române, răscoala lui Tudor Vladimirescu, Revoluţia de la 1848, Unirea din 1859, victoriile de la Plevna sau Mărăşeşti şi obţinerea independenţei sunt doar câteva dintre reperele esenţiale. După primul Război Mondial, introducerea votului universal şi adoptarea unei Constituţii europene au transformat democraţia românească în realitate. Anul 1989 a marcat sfârşitul dictaturii comuniste şi întoarcerea societăţii româneşti la democraţie, iar 1 ianuarie 2007 a fost momentul reîntoarcerii în Europa, de unde România nu plecase niciodată.
Ştiaţi că:
Potrivit documentelor timpului, Mihai Viteazul s-a ocupat în tinereţe de comerţul cu vite şi cu bijuterii. A urcat treptat în ierarhia vremii, de la poziţia de ban de Mehedinţi (1588), la cea de mare agă (1592) şi apoi ban al Craiovei (1593). La urcarea pe tron stăpânea proprietăţi în 44 de sate (inclusiv vii şi alte bunuri funciare).
Un rol important în impunerea Unirii Principatelor Române l-a jucat propaganda întreprinsă de liderii partidei naţionale în străinătate. Îndeosebi în Franţa, au fost promovate diverse programe politice, manifeste, publicaţii ? ?România viitoare?, ?Junimea Română? sau ?Republica Română? (1850) sau memorii adresate personalităţilor vremii ? Napoleon al III-lea sau Palmerston, premierul britanic.
Din cauza conflictului dintre Germania şi Imperiul Austriac, Karl von Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul rege Carol I, a călătorit incognito spre România şi a intrat în ţară cu un paşaport fals. După recunoaşterea din partea sultanului, domnitorul Carol a fost primit în capitala Turciei cu onoruri care nu mai fuseseră oferite vreunui conducător român: decorarea cu Ordinul ?Osmanie? şi defilarea gărzii imperiale.
În perioada 1865-1914, în România au fost construiţi 3.500 km de cale ferată. În 1906, statul român deţinea 537 de locomotive, 13.406 vagoane şi 42 de pluguri de zăpadă, utilaje aduse din Germania, Anglia, Austria, Belgia sau Franţa.
Datorită uzinei electrice proprii, Castelul Peleş a fost prima reşedinţă regală din Europa care a beneficiat de electrificare.
În perioada interbelică, România ocupa primul loc în Europa şi locul 6 în lume la producţia de petrol, şi locul al doilea, în Europa, la extracţia de aur şi gaze. Venitul naţional era în 1938 de 110 dolari, Ungaria, Polonia sau Iugoslavia având un venit naţional mai mic. În aceeaşi perioada, Franţa avea un venit naţional de 146 dolari, iar SUA de 512 dolari.
Pachetul ziar + volumul 9 al ?Marii Istorii Ilustrate a Lumii ? ?România. De la Mihai Viteazu la Uniunea Europeană? costă 14.9 lei şi se distribuie împreună cu ediţia din 3 iulie a Financiarului.
MAREA ENCICLOPEDIE A CUNOAŞTERII, MAREA ISTORIE ILUSTRATĂ A LUMII şi DESCOPERĂ LUMEA sunt cele trei colecţii editoriale lansate de Financiarul. Pe lângă acestea, Financiarul a oferit cititorilor săi deopotrivă literatură de business şi de înţelegere a relaţiilor politico-economice internaţionale: ?Gândeşte ca un campion? şi ?Eşecul în afaceri. 10 reguli de urmat?, ?Putin şi noua Rusie?. Lor li se adaugă colecţia de articole Harvard Business Review şi Ghiduri Turistice Vizuale. Financiarul este editat de Media Casa Press, o companie a INTACT MEDIA GROUP.
Financiarul.com
