×
Antena 3 S.A. utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.antena3.ro. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.antena3.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.Antena3.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

În Premieră - Apocalipsa cuvintelor

13 Mai 2019   •   20:22
În Premieră - Apocalipsa cuvintelor  16
Captură A3

Lumea întreagă e în pragul unui adevărat război care nu folosește de această dată nici tancuri nici soldați. E un dușman fără chip și fără milă care poate distruge vieți sau cariere. S-a întâmplat și la ultimele alegeri din Statele Unite ale Americii, s-a întâmplat și la noi în zilele revoluției din 89. Ori mai recent, cu izbucnirea focarelor de pestă porcină. În toate aceste cazuri o știre falsă care s-a multiplicat ca o molimă a dus la schimbări dramatice de comportament și a făcut din oameni, demoni. Specialiștii spun că acest război de uzură e cel mai mare pericol care ne pândește.

Cine a trăit momentele efervescente ale revoluției din 89 își aduce aminte cu siguranță de știrile alarmiste care erau difuzate prin singurul canal de informare al vremii: televiziunea publică și liberă din România. Nu ieșiți din casă și nu aprindeți luminile! Vin teroriștii! Nu beți apă de la robinet! E otrăvită. Sau vă amintiți mineriadele, cu știrile din care nu se știa niciodată cine este personajul negativ. Sigur că vă amintiți. Ba chiar avem vagă bănuială că dacă erați suficient de mari în urmă cu 30 de ani, amintirile acelor evenimente vă mai chinuie din când în când: puțină emoție, puțină frică, puțină indignare. Ce-ați zice dacă v-am spune că toate aceste informații nu sunt adevărate și cineva s-a jucat cu mințile dumneavoastră? Și că singurul lucru real din toate aceste povești a fost emoția pe care ați simțit-o? E o rețetă veche de când lumea prin care, în momente-cheie, scenariul se rescrie într-un fel sau altul. În timp, metoda s-a rafinat și la vremuri noi i s-a pus un nume nou: fake-news sau fenomenul știrilor false.

„Emoțiile cel mai vulnerabile, puternice și sincere sunt ura și frica. Sunt cele mai periculoase. Frica de străini, frica de boala, frica de moarte, ura față de vecin, ura față de țara X, țara Y. Când un om citește un articol care ii trezește unul din sentimentele astea, renunță la logica. De-asta fake-news-ul este foarte puternic pentru ca în timp ce citesc, eu am sentimentul de ură și o sa uit sa gândesc. N-o să ma mai gândesc la faptele prezentate acolo, ci doar o să urăsc ce am citit acolo” spune programatorul Dan Neacșu.

Astăzi, fenomenul fake-news a devenit atât de comun încât, de multe ori, am ajuns să nu mai știm ce este adevărat și ce nu. Butonul emoției este apăsat isteric la toate evenimentele importante și oamenii, ca niște păpuși întoarse cu cheia, reacționează previzibil și disproporționat. Nimeni nu poate rezista acestei arme fatale. „Un fake-news nu poate fi o știre total falsă. E ca un virus, trebuie sa aibă un capăt de adevăr și capătul asta de adevăr e ceea ce penetrează sistemul nostru imunitar, gândirea noastră critică. Și el intra în corpul nostru, în ceea ce numim noi cunoaștere și acolo produce o infecție” ne explică Sorin Costreie, filosof.

Nu mai departe de sfârșitul anului trecut, o știre îngrozitoare a zguduit liniștea localității Odobești, județul Dâmbovița. Focarul de pestă porcină care împânzise România lovise în inima comunității de oameni gospodari, cu acces la internet. Pentru că vestea a sosit pe calea online-ului, unde o fotografie absolut șocantă prezenta ravagiile pe care pesta porcină le făcuse deja în localitate. Sute de porci bolnavi erau aruncați de vii într-o groapă comună. În câteva ore, informația a fost distribuită de mii de ori, au apărut știri la televizor și oamenii din Odobești, de teamă să nu vină autoritățile să-i lase fără porci, au început să-i taie singuri.

„La sentimente negative furie, supărare, like sau unlike, reacționăm sau dăm share, lucruri de genul asta, decât la serene pozitive, lucruri care nu ne zgâlțâie existenta zilnică. Gândiți-vă: Simona Halep a urcat și a trecut în optimi. E o știre pozitiva, bună, face poate ocolul. Dar dacă în contrapondere vine nu știu ce fetiță care a fost violată, chestia aia se duce și penetrează mult mai multe noduri informaționale. Și sunt studii care arata că de două până la trei ori mai mult este gradul de răspândire a unor astfel de știri false, abureli, decât niște știri pozitive normale, benefice” spune filosoful Sorin Costreie. În cazul Odobești, știrea s-a dovedit a fi falsă la câteva zile după tăierea porcilor fără vină și fără pestă. Autoritățile locale s-au autosesizat iar poliția a descoperit sursa dezinformării. Un tânăr fiu al satului a vrut să facă defapt o glumă proastă și să testeze forța internetului. Băiatul a luat două fotografii prezentate în niște ziare din Coreea de Sud unde fusese întradevăr pestă porcină, le a copiat și a scris pe ele că se întâmplă la Odobești. Nimeni nu a stat să analizeze miciile detalii. Că nici casele, oamenii, nici măcar pământul nu par a fi de pe meleaguri românești. Fără să știe, puștiul, anchetat acum de poliție a lansat pe piață ceea ce am putea numi un fake news fără miză.

„S-a dezmințit apoi total, dar răul fusese deja făcut. E ca într-o furie. Auzi ceva, dacă nu ai o receptare critică, pui mana, spargi, trântești, arunci canapelele pe fereastra, lucruri din astea omenești. După care afli ca ce ai aflat este fals. Dar e prea târziu” explică Sorin. Oricine de pe planetă ar fi putut să cadă victimă.

O dovedesc și cifrele, știrile false se răspândesc cu 90% mai rapid decât cele reale și ating audiențe de 100 de ori mai mari decât banalele știri.

„O statistică din 2016 arată ca aproape 60% dintre oameni dau share fără să citească. Ei citesc titlul și atât. Și au dat share. Asta înseamnă ca eu, ca jurnalist pot sa scriu un articol cu o temă, în titlu pot sa scsriu total altceva, numai subiectul, numele și oamenii o să dea share din revolta, din ura față de respectivul. Din multe alte motive. Și scopul meu e atins, articolul e răspândit” ne explicăDan, programator. Un studiul Eurobarometru, realizat de Comisia Europeană arată că peste 60% dintre români au încredere în știrile postate pe platformele de socializare și 1 din 5 români partajează aceste informații. Și, paradoxal, 70% dintre români cred că răspândirea fake-news reprezintă un atac la democrație.

„Fenomenul e de când lumea, de știri false, știri umflate, știri deformate, dezinformări avem de când lumea. Ele au devenit importante din doua cauze: s-au înmulțit foarte tare și pentru ca au jucat un rol major în niște fenomene politice majore, gen Brexit, alegerea lui Trump. Și atunci lume a devenit foarte sensibila” relatează Sorin Costreie

Un exemplu de fake-news dovedit fals s-a petrecut în timpul campaniei electorale din America în 2016. Echipa lui Donald Trump a lansat atunci în online un atac cum nu s-a mai văzut: virulent și viral: Hilary Clinton ar fi vândut arme către ISIS. Halucinant, nu-i așa? Dar cine să mai stea să mai verifice? Mânați de ură alegătorii nu mai pierd timp cu verificarea informației și acționează cum le spune inima, nu creierul. Ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. Donald Trump a câștigat alegerile. Ulterior, știrea despre arme a fost dovedită falsă.

Balena Albastră

Uneori știrile false nu doar împing spre alegeri greșite, ci și distrug vieți. Acum aproape doi ani ajungea în România un joc pe care îl poți câștiga doar dacă mori. Balena Albastră a fost un joc al provocărilor care se desfășura în mediu virtual. Adolescenții erau puși în mediul online să îndeplinească anumite porunci menite să ducă la sinucidere.

Jocul a ajuns cunoscut mai întâi în Rusia. Totul a început cu un selfie. După ce l-a postat, autoarea lui s-a aruncat sub tren, devenind, imediat, un  idol al adolescenților depresivi. Apoi, un grup virtual de socializare și-a asumat moartea fetei, deși ea nu era victima lui. Eleva a fost numită balena nr. 1 și așa a fost lansat acest joc ucigaș. În scurt timp, o publicație rusească numără, fără să prezinte dovezi, sute de mii de participanți și peste 130 de minori morți, victime ale fenomenului Balena Albastră. Jurnaliștii susțineau chiar că l-au identificat pe cal care l-a creat, un tânăr de 20 de ani. Tânărul a început să fie plimbat dintr-un studio de televiziune în altul, fiind văzut fie ca diavolul care împinge la moarte zeci de minori, ba eroul care, de fapt, ii salvează pe cei cu tendințe suicigașe. S-a demonstrat că multe scene erau regizate și totuși Balena Albastră a continuat să facă valuri. Autoritățile se declarau depășite, le era imposibil să găsească dovezi concrete care să lege o serie de sinucideri de aceste jocuri și asta n timp ce opinia publică, înfricoșată, punea pe seama balenelor aproape orice moarte.

Ideea jocului a continuat să existe independent de creatorii lui, ba chiar s-a extins pe mai multe rețele de socializare inclusiv în Occident și astfel provocările Balenei Albastre au fost acceptate și de adolescenții din România. La noi în țară nu s-a înregistrat niciun caz în care vreun minor chiar să fi intrat în vreun grup  și să fi luat legătura cu administratorul lui. Unii copii au cautat însă informații pe internet, au găsit traducerea asa ziselor 50 de porunci și s-au apucat sa le execute. Moartea a trei adolescenți a fost pusa inițial pe seama acestui joc, apoi însă DIICOT a infirmat aceasta ipoteză. Cazurile erau falsuri ale unui fals, fake-news ale unui fake-news. Isteria cuprinsese jumătate de planetă nimeni nu mai știa unde se termină farsa și începe realitatea. Și la noi, ca în alte țări, Balena Albastră devenise povestea de groază a timpurilor noastre. Și la noi, ca în alte țări s-a propagat prin bunele intenții ale autorităților de a preveni fenomenul.

După ce valul de isterie a trecut, știrea s-a banalizat, au dispărut și victimele, fenomenul Balena Albastră pare să fi eșuat dar nici astăzi nu s-a clarificat cine este cu adevărat responsabil pentru tot ce s-a întâmplat.  Unii au susținut că jocul a apărut pentru ca autoritățile să poată da vina pe bau-bau pentru sinuciderile tot mai numeroase din rândul tinerilor, alții au spus că adevărata miză a fenomenului a fost cenzura internetului. Potrivit unor voci de la Moscova, Occidentul ar fi dat mâna cu naționaliștii ucrainieni ca să distrugă tânăra generație de ruși, alții cred că serviciile rusești au folosit fenomenul ca un poligon de încercare pentru manipulare. Oricare ar fi intenția din spatele acestui fake news, jocul Balena Albastră ne-a arătat cum cuvintele și informațiile din lumea virtuală pot avea consecințe dramatice și cât se poate de reale.

Dar dincolo de aceste exemple ieșite din comun adevărul este că în fiecare zi suntem supuși unui șir neobosit de știri false. „Eu îi dau un text, o să-i dau câteva cuvinte. De exemplu o să zicem Emmanuel Macron a ajuns apoi ii dau generare, mi-a generat trei începuturi de articole: Macron a ajuns în Franța miercuri pentru un summit EU, stârnind o controversă diplomatică cauzată de eliberarea a mii de video-uri anti-musulmani” ne explică Dan Neacșu.  

Dan este programator și explică cum pornind de la o știre adevărată, cu un calculator și un program special, poți cerea în câteva secunde trei știri false. E atât de simplu încât ar putea face asta și un copil care abia a învățat să lucreze cu un calculator.„Algoritmului i se da o frază, i se dă începutul și el scrie restul articolului. El decide lungimea articolului, el consideră structura lui. Dacă seamănă cu un articol de scandal stil tabloid, atunci stilul sa fie tot tabloid. Paragrafele să fie organizate ca paragrafele dintr-un tabloid. Stilul de a scrie, vocabularul o să fie date de prima parte pe care i-am dat-o. E ca exemplul ala de la școală, când li se da la copii două propoziții și pornind de la ele sa facă o compunere.”

Este doar o mostră din ce poate face cea mai performantă armă inventată în acest mileniu: fabrica de fake-news.Folosită la capacitate maximă, această mitralieră de știri inventate poate trage chiar și cu 100 de minciuni pe secundă, devine deci evident că în viitor va fi foarte greu, dacă nu chiar imposibil să luptăm împotriva fenomenului fake-news. Intelignța artificială face rapid și eficient munca a sute de oameni.

„I se dau foarte multe articole, milioane, zeci de milioane, sute de milioane dacă se poate, foarte mulți giga. El se uita pe toate articolele alea și învață din ele. Învață tipare, cuvinte, punctuație, învață smenatică, învață legaturi dintre cuvinte.Dacă ii dam o bază de antrenament, chiar așa se cheamă, cu articole în limba germana, o să vorbească germana. Daca îi dam în romana, o să vorbească româna. Dacă îi dam articole scrise de un anume jurnalist, care are 30 de ani de experienta și a scris 3 articole pe zi, vorbim de foarte multe articole doar ale lui. Daca i le dam, va scrie un articol ca jurnalistul acela. Adică daca avem un articol generat de el o sa arate ca un articol scris de jurnalistul respectiv. Aici este problema” explică Dan Neacșu.

Defapt problema este că acest program, doar se folosește de informații adevărate pentru a le transforma în minciuni ușor de crezut. Este o mașinărie fără discernământ, suflet sau sentimente li care poarte distruge cariere și vieți omenești fără nicio remușcare.

O armă perfectă, neobosită și fără conștiință e pe cale să fie lansată și dacă vrem să ne facem o idee despre ce ar putea însemna asta, putem compara programul cu o fabrică de fake news mai rudimentară, folosită în timpul campaniei electorale din Statele Unite: Atunci echipa de campanie a lui Donald Trump a angajat sute de tineri din Maceonia și i-a pus să scrie la foc automat știri false despre contra-candidatul său, inundând Internetul cu minciuni, cum că Hilary Clinton a vândut arme către ISIS, ori că ar fi grav bolnavă și asta ar împiedica-o să ducă la capăt mandatul de președinte. Unii spun că asta ar fi făcut diferența dintre victorie și eșec. Când armatele de răspândaci de știri false vor fi înlocuite de softuri care nu obosesc niciodată, care nu cer mărire de salariu și care nu greșesc, abia atunci lumea se va schimba iremediabil. Singura noastră șansă este să ne dotăm cu sisteme de apărare care ne pregătesc pentru acest atac fără precedent.

„Va trebui să judecăm o informație primită în funcție de sursă.  Adică eu o sa știu ca agenția X și agenția Y fac știri de calitate. Știri serioase, o să preiau știri doar de la ei ”ne explică programatorul. Grija cu care ne alegem sursa de informare este cel mai important scut de apărare împotriva fake news. Studiile arată că mai mult de jumătate dintre români își iau informațiile din mediul online, mai precis de pe Facebook, gândit ca o rețea de socializare, nu de informare. De altfel, 60% dintre conaționali admit chiar că cele mai multe dintre știrile pe care le citesc pe Facebook sunt false, dar în momentul în care fac această descoperire e mult prea târziu.

„Acum prin fenomenul de interacțiune socială pe care ni-l dau Twitter, Facebook, și celelalte medii de tipul asta, se creează răspândaci care dau din mai multe părți o informație foarte similară” spune Sorin Costreie, conferențiar la facultatea de filozofie.

În mediul online, acești răspândaci fără chip și fără identitate nu pot fi trași la răspundere pentru știrile false pe care e răspândesc, așa cum se întâmplă în cazul unui jurnalist de exemplu, obligat în primul rând de statutul meseriei sale să verifice o informație din cel puțin trei surse. Aveți deci grijă de unde vă luați știrea zilei și încercați să vă creeați un fel de reflex, înainte de a crede orice din prima secundă, puneți la îndoială, orice! „Cea mai eficientă soluție pe care o avem împotriva fake news-ului este teoria vaccinului. Expunând într-un mediu controlat al orelor de clasă tinerii la modele de fake-news, ei vor avea în reflex să pună la îndoială o știre. Cea mai importantă, educația este.” spune Ovidiu Raețchi.

Tocmai de aceea, un grup de parlamentari români a propus o inițiativă legislativă prin care elevii să învețe chiar de pe băncile școlii să facă diferența între o știre adevărată și una falsă. Educația este deci cea mai bună vestă anti-glonț pentru protecția împotriva minciunii.

Situația este privită cu îngrijorare la nivel mondial, unde se iau deja măsuri. Peste tot, spun specialiștii ar trebui ca fake-news să fie o problemă de siguranță națională. Lumea întreagă așteaptă apariția unor reglementări în domeniu și amenzi aspre pentru cei care sunt descoperiți că au pus la cale deliberat fake news și le-au dat drumul prin lume să circule liber și să facă victime nevinovate. Între timp, inclusiv în România, au apărut aplicații bazate pe inteligență artificială prin care se încearcă să se identifice știrea falsă și apoi să se dea alarma. Până la urmă, omul și tehnologia modernă trebuie să își dea mâna ca să prevină până nu e prea târziu, un război extrem de periculos din care cu siguranță vor avea de pierdut și omul, și tehnologia modernă. Trebuie să fim conștienți că lupta împotriva minciunii și a știrilor false este abia la început și doar de generațiile de astăzi depinde dacă lumea de mâine va arăta deformat și aramist, ca un fake news nereușit.

credite ipotecare VreauCredit.ro

Biletul Zilei
Ponturi Pariuri
Case de Pariuri
sati