Mult praf, zgomot şi circulaţie
restricţionată. Aglomeraţie, blocaje, cozi de maşini. Şi nervi.
Cam aşa s-ar putea descrie şoseaua Bucureşti-Ploieşti, între
strada Constantin Dobrogeanu-Gherea şi Bulevardul Ion Ionescu de la
Brad, mai exact în locul unde este amplasat şantierul pentru
construcţia pasajului Băneasa. De mai bine de trei luni, cei care
locuiesc sau muncesc în zonă s-au obişnuit cu praful şi
gălăgia. Numai blocajele de trafic sunt mai greu de digerat.
Luând-o pe urmele premierului
Tăriceanu, care a inspectat zona, marţi, împreună cu
primarul Sorin Oprescu, Antena3.ro vă invită să vedeţi cum se
desfăşoară o zi obişnuită pe şantierul de la pasajul Băneasa.
Ora 8.00- Traficul e greu, deşi e joi,
e vară şi lumea este în concediu. Coada de maşini se întinde
până la gara Băneasa, în sensul de mers spre aeroport.
Muncitorii au ajuns, punctuali, la lucru. Nu s-au apucat de muncă
toţi, dar măcar au pus mâna pe instrumente.
Îşi fac
curaj poate. Începe o nouă zi de muncă. Din cei 10 muncitori de pe şantier, şase muncesc şi patru stau.
E totuşi un procent bun. Între timp, şoferii aşteaptă, la cozi interminabile, să iasă din oraş.
Ora 9.00- După o muncă susţinută, de aproximativ o oră, este cazul să se ia o mică pauză. Drept pentru care, din cei şase muncitori care lucrau, numai doi mai muncesc. Ceilalţi îi supraveghează, că aşa merge treaba la români.
Pe partea cealaltă a drumului, escavatoarele aşteaptă ca cineva să le pornească.
Ora 10.00 Un escavator a fost pus în funcţiune şi muncitorii par ceva mai preocupaţi de munca lor.
Cu toate acestea procentul muncitorilor care stau şi privesc este în continuare mai mare decât al celor care muncesc.
Ora 11.00- Afară sunt 30 de grade, şi cheful de muncă nu pare să mai vină. Sau poate că muncitorii s-au hotărât să "stea" cu rândul.
Cert este că pe un asemenea soare e nevoie de mai mulţi oameni care să dea indicaţii, cunoscute fiind efectele căldurii asupra concentrării.
Mai umbrită, partea cealaltă a drumului este mai activă, aici apărând între timp şi două camioane.
Ora 12.00- Muncitorii au dispărut şi şantierul e aproape pustiu. Probabil că sunt la masă, ori se ascund de soarele mult prea puternic. S-au liniştit.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre trafic, cei doi poliţişti de la circulaţie făcând faţă cu greu aglomeraţiei din intersecţie.
Ora 14.00- Pauza pare să se fi terminat şi oamenii s-au reapucat de treaba, deşi soarele arde în continuare cu putere.
Unii muncitori preferă, însă, să-şi mai facă încă siesta, la umbră.
Ora 15.00- Lucrările continuă la pasajul Băneasa. Chiar daca excavatoarele s-au oprit, muncitorii par foarte preocupaţi să sape. Doi ingineri supraveghează lucrările şi dau indicaţii, după ce se consultă între ei.
Ora 16.00 -
Traficul în zona şantierului este în continuare infernal, dinspre Piaţa Presei Libere spre aeroport.
Singurul loc unde se lucrează la pasaj este în apropierea podului Băneasa. Muncitorii sapă de zor la indicaţiile inginerilor care supraveghează evoluţia lucrărilor.
Vizavi de sediul Antenei 1 lucrările stagnează. Excavatoarele şi basculantele aşteaptă liniştite muncitorii care parcă au intrat în pământ. Doar unul dintre ei, probabil rămas pentru a avea grijă de utilaje stă la umbra unei barăci.
Ora 17.00 -
Un grup de muncitori aşteaptă cuminţi la umbra copacilor.
În apropierea intersecţiei de la podul Băneasa, singura porţiune în care se lucrează, doi muncitori se sfătuiesc, în timp ce colegii lor sapă.
Pe cealaltă parte a drumului toate utilajele sunt în continuare oprite, în aşteptare muncitorilor care nu se văd pe nicăieri.
Ora 18.00 -
Muncitorii de la pasajul Băneasa şi-au făcut apariţia şi pe partea de vizavi de sediul Antenei 1, însă lucrează fără mare tragere de inimă, probabil în aşteptarea sfârşitului turei.
Traficul spre aeroportul Băneasa este gâtuit, maşinile croindu-şi cu greu drum prin spaţiul îngust delimitat de balizele din plastic.
Ora 19.00 -
Lucrările din zona intersecţiei de la podul Băneasa au fost abandonate, gropile în care săpau mai devreme muncitorii fiind acum înconjurate de o bandă galbenă.
Utilajele din aceeaşi zonă sunt tot oprite, doar câţiva muncitori, care aruncă în lehamite câte o lopată de nisip, creează impresia că se mai face ceva la acest pasaj.
Traficul se desfăşoară în continuare cu dificultate, poliţistul din intersecţia apropiată de aeroportul Băneasa făcând cu greu faţă şoferilor nervoşi care vor să scape de coşmarul cozilor interminabile.
Ora 21.00 -
Lucrările la şanţurile săpate cu atâta greutate şi indicaţii preţioase în timpul zilei au fost acum complet abandonate.
Traficul este în continuare aglomerat dar ceva mai lejer datorită orei târzii, coloanele de automobile fiind acum reduse la jumătatea celor din timpul zilei.
Pe cealaltă parte a drumului însă se poate observa în sfârşit ceva mişcare din partea muncitorilor. Undeva departe se aude un picamer care sapă cam timid în noapte iar unul dintre utilajele care a stat toată ziua a fost pus în funcţiune.
Ora 7.00 - După ce s-a lucrat toată noaptea într-un ritm mai susţinut, dimineaţa găseşte şantierul aproape pustiu. În apropiere de podul Băneasa nu lucrează nimeni.
Pe partea celalaltă lucrările par să avanseze. Din cei opt muncitori aflaţi pe şantier, trei lucrează în şanţ, dându-şi realmente interesul.
Alţi patru preferă să stea la vorbă, dar se apucă repede de treabă când văd aparatul de fotografiat. Îmi spun că cel mai mult spor îl au în tura de noapte. Ziua e prea cald. Nu ştiu cât vor mai dura lucrările. Stiu doar că trebuie să sape, să termine şanţul la care lucrează acum.
Pentru alţi muncitori, ziua de lucru nu a început încă. Ei preferă să se relaxeze în maşină şi să şicaneze fetele care trec pe stradă. Nu există niciun inginer sau persoană care să-i supravegheze, aşa că oamenii se simt în largul lor. Poate că astfel vor munci mai cu spor.
Ora 8.00 Se împlinesc deja 24 de ore de când am început să observăm cum se desfăşoară "operaţiunile" pe şantierul de la pasajul Băneasa. Nu s-au schimbat prea multe. Lucru de înţeles, ar spune unii, având în vedere că e vorba de o singură zi. Cu toate acestea, ne uităm cu admiraţie şi uimire mai la sud, la turci, unde, în primăvară, un pasaj similar cu cel la care se lucrează acum în Băneasa, a fost construit într-o lună şi câteva zile,într-o zonă aglomerată a oraşului Ankara?zona gării. Atunci, primăria din Ankara ?a stabilit un nou record mondial, construind un pasaj de 430 de metri lungime, cu 80 de metri în partea subterană în 35 de zile?, după ce iniţial şi-a propus un termen de 70 de zile pentru a realiza proiectul. La noi pasajul va avea 870 de metri lunigime şi 72 de metri sub pământ. Lucrările se întind deja de mai bine de trei luni şi nu par a fi într-o stare prea avansată.
Să fie de vină "zelul" muncitorilor, lipsa banilor sau a interesului?
Antena3.ro
