MApN a declanșat încă din 2014 o analiză internă pentru a stabili cele mai bune modalități de acces pe arme și specialități, indiferent de gen, iar eliminarea oricărei măsuri de nejustificată diferențiere în funcție de gen este un proces pe care Armata României e decisă să îl parcurgă.
Trebuie însă respectate unele "standarde unice riguroase" și luate în considerare "cerințele operative ale unităților de luptă din Armata României".
"Efectivul de personal feminin din MApN este de 17%, peste 5% fiind personal militar. Principalele arme și specialități cu o pondere mai mare de personal feminin sunt în domeniul medicinei militare, logisticii, comunicațiilor și informaticii, aviației, financiar-contabil, infanteriei, marinei și rachetelor și artileriei antiaeriene", se mai arată în comunicat, potrivit Agerpres.
Sursa citată adaugă că aproximativ 40 de militari femei din Armata Română sunt în misiuni NATO, ONU și UE în Afganistan, Balcani, R. D. Congo, Coasta de Fildeș și Georgia.
Precizările MApN sunt în legătură cu dosarul 919/2/2015, având ca obiect anularea Hotărârii 365 din 22.01.2015 pronunțată de Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
"Ministerul Apărării Naționale a luat act de Hotărârea nr. 1090 din 01 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București și așteaptă motivarea instanței. În funcție și de hotărârea definitivă a acesteia, MApN va ajusta normele de recrutare și baremele de selecție în armată", precizează comunicatul ministerului.
