Locatarii povestesc cum mirosul de gaz a fost simțit ore întregi înainte de tragedie. Într-un interviu exclusiv pentru News Hour with CNN, administratoarea clădirii descrie disperarea cu care a cerut ajutor. Au fost vizitele celor de la Distrigaz, de la compania de electricitate și de la pompieri, dar niciuna nu a presupus vreo măsură concretă. Vedeţi în interviul care urmează, mărturii despre neputință, birocrație și o catastrofă care putea fi evitată.
Paraschiva Popa, administrator bloc Rahova: Un miros puternic, nu puteai să stai acolo. Deci nu puteai să stai de miros. Între timp, el a rămâs în subsol și eu am fost chemată că a venit băiatul de la Distrigaz, cu un detector de gaze. A intrat în bloc și piuia când a intrat în subsol. Nici nu a intrat, n-a putut să intre în subsol. Nu, nu, nu, vă opresc gazul și am zis, dom'le, nu trebuie să mă oprești dumneata gazul pentru că eu gazul l-am oprit. Eu neștiind de unde să oprească gazul, eu eram în principiu meu, eu trăiam cu impresia că eu mi-am oprit gazul meu, că eu asta am făcut. Știam de unde să opresc. El totuși susținea că oprește gazul.
Mihai Marin, locatar: El a declarat că e miros de monoxid de carbon. Deci miros de monoxid de carbon, asta a declarat în primă instanţă când a pus aparatul. Aparatul piuia foarte tare.
El de unde v-a oprit gazul?
Mihai Marin: Nu știm de unde a oprit el gazul. Nu știu. A plecat singur. Noi știm de caseta de gaz de lângă ghena de gunoi.
Paraschiva Popa: De unde am oprit noi vanele. Vana deasupra ușii unde avem ghena și vana de lângă geamul la ghenă. Atât, eu de altceva nu știam. Între timp o vecină de la apartamentul 95 a sunat la pompieri la 112.
Cel de la Distrigaz plecase?
Mihai Marin: Nu, s-a baricadat în mașină și n-a mai vrut să stea de vorbă cu noi. Sunați la ANRE să vină să vă facă verificare.
Paraschiva Popa: Să contactăm o firmă de la ANRE, să intrați pe site-ul ANRE... Mi-a dat și hârtiile, mi-a pus procesul verbal, mi-a spus să semnez și eu am zis nu semnez așa ceva și mi l-a pus pe avizier. Că el a închis gazul, că a zis posibile scurgeri de gaz. Procesul verbal specificat mi-a scris că sunt posibile pierderi de gaz, gaz oprit de către locatari, pierderi de gaz la apartamentul 70, dar nu a verificat nicio pierdere de gaz. El nici n-a urcat cu noi. Deci a constatat practicul verbal, datorită faptului că a primit o sesizare de către proprietara de la apartament. A scris că e și lipsă proprietar, dar între timp doamna este învățătoare la școala 280, i-am dat telefon, am chemat doamna să vină acasă și dânsa era atunci în prezența noastră acolo acasă și nici atunci nu a urcat cu dânsa sus.
Ei, pompierii au intrat cu masca de gaze?
Mihai Marin: Da, pompierii de la detașamentul 13 septembrie.
Paraschiva Popa: El era a intrat cu ei acolo, eu eram afară, în afara blocului, disperată să dau telefon la Engie, la 9366, am sunat, îmi răspundea robotul, eram disperati, nu știam încotro să o luăm, nu știam ce să facem, țipam, Domne, ai venit, ne-ai pus sigilul pentru ce? Oricum gazul era oprit de noi. Ce mă încălzește pe mine cu ceva că tu mi-ai pus sigilul ăla sau că mi-ai oprit gazul? Când noi avem mirosul atât de puternic, de la ora 7, era ora 8 jumate, 8, 8 și ceva. Dacă era mirosul de gaz, gazul oprit, da? De ce mai mirosea? De ce îmi persista mirosul?
Ce au zis pompierii totuși?
Mihai Marin: Pompierii au intrat, au controlat și au zis nu există incendiu. Numai scurgeri de gaz. Dar fumul era la subsol. Cabluri nu erau, să zici, că au fost cabluri care au luat foc.
Nu era flacără deschisă.
Paraschiva Popa: Nu, era numai fum. Numai fum și mirosul puternic. Pompierii au plecat.
Mihai Marin: N-au luat nicio măsură. Nimeni n-a securizat zona. Nici gazul, nici pompieri.
Până la ora asta, deja aveți așa la bloc la dumneavoastră: Distrigaz, Pompieri si Enel. Deci sunt trei instituții mari. Nu a recomandat măcar cineva dintre aceste instituții, să spunem, să evacuați blocul?
Paraschiva Popa: Nu, nici vorbă, doar mi-a spus să intru pe site-ul ANRE, să iau o firmă agreată de către ANRE, să pot să fac verificarea instalației de gaz. Atâta tot mi s-a spus. Pompierii când au plecat, au întocmit un proces verbal, l-am întrebat ce semnez, vă dați seama că eram, nici nu știam ce semnez. O sesizare, pentru că așa este protocolul, am semnat, nu am citit absolut nimic, nu-mi mai ardea să citesc absolut nimic, când noi eram, toți țipam că s-a oprit gazul, că nu există sursă și noi nu putem să stăm de miros. Toți pleacă și noi rămânem cu mirosul nostru.
Când vă plimbați cu ei, când vorbeați, când a fost să închidă gazul din nou, să-l deschidă, le spuneați, măi băieții, aici tot miroase a gazului. Cum vă explicați voi chestia asta? Ei ce spuneau?
Dădeau din numeri, doamnă, nu putem să facem nimic, vă oprim gazul. Foarte bine opriți gazul. Asta a fost tot cu ei. Și l-a oprit, ne-am dus la branșament, atunci am văzut și eu, nu știam, și l-am întrebat de aici se oprește gazul? Și a zis da, eu nu știam. Și când au plecat ei, am venit afară, era un vecin de la apartamentul 87, era soțul, și am zis uite măi, deci că nu am fost de acord să dau 1500 de lei să pot să fac contractul pentru senzor și pentru... Au închis gazul, nu i-a interesat și au plecat. De menționat că din ziua de când au plecat ei, de la ora 7 dimineața, din data de 16 a 10-a până dimineața, data de 17, era un miros puternic de nu puteai să stai acolo.