Într-o lume politică în care bărbaţii fac
legea, este greu pentru reprezentantele sexului frumos să urce în ierarhia unui
partid şi, de acolo, să pătrundă în Parlament sau în funcţii de conducere.
Mulţi politicieni bărbaţi (şi soţi model) consideră că rostul femeii e ?la
cratiţă?, ca atare femeile au de luptat cu prejudecăţile lor, şi nu numai. ?Ce
mai vrea şi asta?? se va spune despre femeia politician, ?ne-a ajuns Coana
Leana!?. Cu toate acestea, câteva doamne mai curajoase fac politică în România.
Singurul sondaj realizat până acum pe această temă, de Gallup
Organization, în urmă cu aproape cinci ani, viza percepţia publicului faţă
de implicarea femeilor în politică. Acel sondaj arăta că, la acel moment, 42% dintre adulţii
români considerau că femeile ar trebui să fie sprijinite să participe mai mult
la viaţa politică şi că prezenţa acestora ar aduce îmbunătăţiri situaţiei din
România. Care mai este însă percepţia opiniei publice în 2008? Femeia din România
nu pare însă să aibă curajul necesar şi susţinerea să pătrundă în acest spaţiu.
Aţi auzit, desigur, de Monica Macovei, Norica
Nicolai, Elena Udrea, Elena Băsescu, Daniela Buruiană, Mona Muscă, Adriana
Săftoiu, Anca Boagiu, Daciana Sârbu, Ecaterina Andronescu, Irina Loghin,
Lavinia Şandru, Mioara Mantale, Olguţa Vasilescu, Rodica Stănoiu, Hildegard
Puwak, Paula Ivănescu, Rovana Plumb sau Raluca Turcan. Numele lor au deja
rezonanţă în urechea românului de rând.
DOAMNELE POLITICII ROMÂNEŞTI - GALERIE FOTO
Mona
Muscă
Monica Octavia Muscă este căsătorită
şi are un copil. La prima vedere, o femeie obişnuită. Însă este şi femeia
politician care strânge mâna preşedintelui fără timiditate, care ţine piept
unei dezbateri serioase, glumelor pe seama faptului că este femeie, dar şi
acuzaţiilor de colaborare cu fosta Securitate. Fost ministru al Culturii, ea a
dorit să convingă tinerii că ?lectura este la fel de pasionantă şi mult mai
interesantă decât fumatul unei ţigări în WC?. Ea le-a spus băieţilor că este
?mult mai uşor să convingi o iubită că eşti un tip valabil dacă îi reciţi din
Nichita Stănescu?.
Ca deputat, a iniţiat legea pentru prevenirea
şi pedepsirea violenţei domestice. A luptat pentru libertatea de exprimare,
fiind unul dintre iniţiatorii Legii liberului acces la informaţiile de interes
public. În 2004, ea a spus lucrurilor pe nume într-un stil original, nou pentru
scena politică românească: ?În România, imunitatea parlamentară nu se ridică
nici măcar cu Viagra?.
În
campanie:
Monica
Macovei
De formaţie avocat, Monica Macovei a deţinut funcţia
de ministru al Justiţiei în Guvernul Tăriceanu. Ea nu aparţine unui partid, dar
a beneficiat de susţinerea Partidului Democrat şi a preşedintelui Traian Băsescu. După
înlăturarea sa de la conducerea ministerului, au fost necesare luni de zile
pentru găsirea unui nou ministru unanim acceptat. ?Cred că nu mai sunt în
Guvern pentru că am refuzat să avizez legi cu destinaţie şi pentru că am
insistat puţin cam mult pe legislaţia anticorupţie?, a declarat Monica Macovei,
după părăsirea Guvernului. În prezent, ea este consilierul premierului
macedonean Nikola Gruevski pe probleme de combatere a corupţiei.
De-a lungul timpului, dar îndeosebi după
numirea ca ministru, numele Monicăi Macovei a fost implicat într-o serie de
scandaluri mediatice. Amintim aici unul singur: într-un
articol cu titlul ?Viciul de procedură al ministrului Macovei?, se afirma că,
după ce a participat la un congres al avocaţilor din Costineşti, ministrul ar
fi mers într-un local de lux, s-ar fi îmbătat ?cui? şi ar fi spart şi nişte
pahare. Ulterior, ziarul care a publicat această ştire, a anunţat că informaţia nu a fost atent verificată.
Vot la
două mâini pentru o moţiune anti-Macovei:
Rodica
Stănoiu
Senatorul PSD a fost de asemenea ministru al
Justiţiei, în cabinetul Năstase, între 2000 şi 2004, când a demisionat din
cauza unor acuzaţii de corupţie. Acuzată, ca şi Mona Muscă, de colaborare cu
fosta Securitate, ea a demisionat în 2006 din PSD şi din Parlament, justificându-şi
gestul prin faptul că vrea să ducă singură ?lupta pentru adevăr?. Fosta
titulară de la Justiţie a invocat presiunile mediatice exercitate asupră-i,
lăsând să se înţeleagă că nu a fost suficient sprijinită de partid.
Cunoscută ca un apropiat al fostului preşedinte
Ion Iliescu, Stănoiu şi-a început cariera juridică în funcţia de secretar de
stat în Ministerul Justiţiei. Pe linie de partid, a fost iniţial simplu membru şi
a avansat până la poziţia de vicepreşedinte şi apoi ministru al Justiţiei.
Norica
Nicolai
Spune că a încercat să se îndepărteze de
stereotipul femeii politician ce deţine un rol decorativ. Şi, pentru că suntem
la capitolul ?Justiţie?, Norica Nicolai a fost foarte aproape de obţinerea
mandatului de ministru, însă preşedintele Băsescu (şi nu doar el) nu a dorit-o.
?Nu o voi numi niciodată ministru pe Norica
Nicolai?, a spus el, şi s-a făcut voia sa. Argumentele se leagă de trecutul şi activitatea ca procuror al Noricăi Nicolai.
A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii
Bucureşti şi a fost, pe rând, procuror în perioada 1983 - 1991, secretar de
Stat în Ministerul Muncii între 1996 - 2000 şi cadru didactic. Din anul 2000,
este senator. Norica Nicolai este căstorită şi are o fată. După Revoluţie a
intrat în politică ca membră a PNŢCD, însă în anul 2000 a fost exclusă pe motiv
că nu a fost de acord cu refacerea Convenţiei Democrate. Din acelaşi an, a
devenit membră a PNL. La ultimul congres liberal a fost aleasă vicepreşedinte.
În acest moment, este vicepreşedinte al Senatului şi vicepreşedinte al
organizaţiei European Liberal Women Network. Senatorul PNL a mai fost propus
pentru funcţia de ministru al Apărării sau cel al Justiţiei la formarea
cabinetului Tăriceanu II.
În 2006, Norica Nicolai s-a prezentat la şedinţa
de Senat alături de nepoata sa, care a fost surprinsă de camerele de filmat votând
cu o cartelă de parlamentar. Senatorul a recunoscut ulterior că i-a permis
nepoatei să asiste la lucrări, dar nu să utilizeze cartela. A declarat că a greşit,
iar în urma cercetărilor interne, Biroul Permanent al Senatului i-a dat un
avertisment.
Preşedintele,
despre Norica Nicolai:
Elena
Udrea
Doctorand în ştiinţe militare şi cunoscătoare
a trei limbi străine de circulaţie internaţională, Elena Udrea a fost
consilierul preşedintelui Băsescu în 2005, timp de nouă luni. De atunci, a fost
mediatizată progresiv, iar astăzi, pare a fi una dintre cele mai cunoscute
femei politician din România. La fel de mediatizată este şi apropierea de
Traian Băsescu, pe care evită să o contrazică. ?Omnia mea mecum porto (Tot ceea
ce am duc cu mine)? este motto-ul postat pe blogul său.
Declară că un politician trebuie să urce cât
mai sus şi nu exclude nici o candidatură la prezidenţiale. Pentru moment însă, nu
mai are obiective pentru că ar fi prematur, aşa că aşteaptă exact cât va fi
capabilă să obţină.
Mai nou, fosta colegă de Administraţie
Prezidenţială, Adriana Săftoiu, susţine că, în PD-L, prezenţa Elenei Udrea
stârneşte teamă şi nu respect: ?Elena Udrea, dacă a greşit undeva, a fost că a
încercat să ardă etapele. Şi nu a ales un traseu mai răbdător, ca să poată fi
asimilată până la urmă şi de colegii ei, şi de public.?
La
Animat Planet:
Adriana
Săftoiu
Jurnalist şi fost consilier prezidenţial, este
şi soţia fostului director al SIE, Claudiu Săftoiu. În perioada 1998-2000 a
îndeplinit funcţia de Secretar de stat, purtător de cuvânt al Guvernului. Apoi
a fost numită ca director de cabinet al Ministrului Transporturilor, Traian
Băsescu (2000-2001). În 2004, ea devine deputat pe listele PNL-PD, demisionând
pentru a intra în funcţia de consilier şi purtător de cuvânt al preşedinţiei. În
2006, a depus la Parchetul Militar o plângere penală împotriva ministrului Apărării
de atunci, Teodor Athanasiu, pe care l-a acuzat că ar fi folosit Direcţia de
Informaţii a Armatei pentru a afla detalii despre activitatea ei la Cotroceni.
Ea l-a acuzat pe Atanasiu de comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor.
În martie 2007, a demisionat din Administraţia
Prezidenţială, din motive ?de natură personală?, însă gurile rele susţin că
neînţelegerile dintre ea şi Elena Udrea au fost adevăratul motiv, dar şi o
dispută cu preşedintele, care i-ar fi reproşat o discuţie avută de Săftoiu cu
secretarul general al PD, Vasile Blaga, pe tema situaţiei din partid şi a
Elenei Udrea.
În legătură cu relaţia pe care o are acum cu
reprezentanţii Partidului Democrat Liberal, ea spune că mulţi dintre ei nu îi
mai răspund la telefon.
Elena
Băsescu
Cea mai tânără reprezentantă din această
selecţie este însăşi fiica cea mică a preşedintelui, Elena. Proaspăt aleasă ca preşedinte
a organizaţiei de tineret a PDL, ea are 28 de ani, a absolvit Facultatea de
Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Universităţii Româno-Americane,
apoi a studiat economia într-un centru universitar din Statele Unite. Mezina
preşedintelui şi-a continuat studiile cu un master în cadrul SNSPA, pe care l-a
trecut cu nota 10, pentru că i-a convins pe profesorii din
comisia de examinare ca e foarte pricepută la politică. De pregatirea lucrării
sale s-a ocupat personal Cristian Pârvulescu, profesor universitar la SNSPA şi
lider al PRO Democraţia.
Candidatura Elenei Băsescu
la funcţia de secretar executiv în OTPD-L a generat discuţii aprinse în rândul
colegilor săi, care au reclamat riscul unor ?înscăunări dinastice? în locul
adevăratei competiţii. Contracandidaţii Elenei, Bogdan Boza de la PD-L sector 1,
şi Cozmin Petruţ, preşedinte executiv de la filiala Dolj, au acuzat
?nepotismul" promovat în partidul lui Emil Boc.
?Succesurile?
din viaţa Elenei Băsescu:
Foto Elena Udrea: The One
Antena3.ro
